Acasă Uncategorized Lacuri în pericol! Măsuri, pentru protejarea lor, au fost luate?

Lacuri în pericol! Măsuri, pentru protejarea lor, au fost luate?

Primăria nu a alocat nici anul acesta fonduri (suficiente) pentru aplicarea unor măsuri absolut necesare pe perioada sezonului cald în vederea protejării ecosistemelor din lacuri și, de ce nu, și a bucureștenilor.
Ne aducem încă aminte de mirosurile greu de suportat, pe alocuri pestilențiale din Herăstrău.
Mulți dintre cititorii noștri se întreabă dacă aceste metode sunt scumpe. Voi încerca să prezint pe scurt câteva metode de prevenire a mortalității piscicole în lacurile și iazurile din București și nu numai.
Asigurarea curățeniei în jurul lacului și a suprafeței lacului
O prima măsură deosebit de utilă și necesară este asigurarea curățeniei în jurul lacului și a suprafeței lacului. Dacă aruncarea gunoaielor peste tot ar fi ceva mai atent supravegheată și ar costă să zicem o treime din salariu atunci probabil că și cantitatea de gunoaie care se strânge din zona imediat adiacentă a lacurilor ar fi mult diminuată.
De ce este important să nu aruncăm gunoaie în această zonă?
Pentru că purtate de vânt, întregi sau doar părți din aceste gunoaie ajung în lac. Odată ajunse acolo ele sunt supuse evident acțiunii bacteriilor și procesul de degradare a lor este corelat cu un consum ridicat de oxigen. Rezultatele descompunerii lor pot fi toxice pentru pești și astfel apare și mortalitatea piscicolă.
Frunzele uscate ale pomilor aflați pe marginea lacului se pot degrada și ele, atât în zona inedit adiacentă lacului cât și odată purtate de vânt și ajunse pe luciul de apă. Degradarea deșeurilor vegetale pe luciul de apă este și ea însoțită de creșterea cantității de substanțe organice din lac, lucru ce favorizează dezvoltarea algelor.
În zilele caniculare de vara această dezvoltare este explozivă și duce la un consum accelerat al oxigenului din apă. Efectul direct este deci apariția mortalității piscicole și implicit al mirosului pestilențial ce apare în urmă descompunerii peștilor morți. Iată așadar că la prevenirea acestui fenomen putem contribui și noi în mod direct și totul ține de cei 7 ani de acasă!
Curățarea zonei bentonice a lacurilor
Curățarea zonei bentonice a lacurilor este esențială în prevenția mortalității piscicole pe perioada verii. Frunzele moarte odată ajunse pe fundul lacului încep să se descompună. Descompunerea lor este toxică pentru că determina un consum sporit de oxigen, consum care duce la apariția unei zone moarte la fundul lacului. În această zonă încep să se dezvolte bacterii care în mod normal nu s-ar dezvoltă, ele contribuind la înrăutățirea situației ecosistemului.
Zona de fund moartă devine astfel un pericol pentru întreg ecosistemul studiat și această zona crește cu fiecare tranșă de deșeuri ce se pot descompune.
Prostul obicei al unora de a aruncă de la materiale de construcții (vopsele, lacuri, chimicale de prin gospodărie) la sticle goale sau pline, Dumnezeu știe cu ce, plastice și chiar aparate electro-casnice ce nu își mai au rostul și locul în gospodăria respectivului, uneori chiar biciclete, motociclete, piese sau mașini întregi, deșeuri petroliere și de ce nu și anvelope contribuie la formarea unui ecosistem ce generează bacterii toxice pentru pești și pentru om.
Mai sunt unii care au prostul obicei să vină cu mașină la marginea lacului și să o spele, deversând astfel de la detergenți la urme petroliere în apă lacului. Și detergenții își au rolul și locul în distrugerea apei din lacuri!
Apariția acestor zone staționare în zona bentonica a lacului, zona în care nici un fel de curent de apă nu se mai propagă, contribuie la creșterea în înălțime a acestei zone care treptat treptat acaparează în volumul sau din ce în ce mai mulți metri cubi de apă. Scăldatul într-o apă plină cu astfel de gunoaie aruncate la întâmplare este extrem de periculos! Posibilitatea de a te răni într-o astfel de apă este imensă iar infecțiile ce apar se pot dovedi uneori chiar mortale. Riscul apariției unor astfel de situații a generat o situație aparent paradoxală: zeci de lacuri din jurul capitalei au semnul interzis la scăldat!
Ce se poate face?
Ei bine, într-o astfel de situație se impune utilizarea unei proceduri speciale ce implică resurse și oameni. Operația de dragare a fundului de lac, iaz, presupune practic greblarea metodică a fundului de lac, cu îndepărtarea mai întâi a tuturor gunoaielor din această zona, urmată fiind de îndepărtarea malului depus.
Operația este migăloasă și costisitoare dacă este executată după toate regulile și trebuie atent supravegheată în vederea asigurării unei eficiente de 100%. Ce trebuie reținut este faptul că o astfel de operație nu trebuie efectuată în zilele de foc din timpul verii pentru că există riscul distrugerii complete a ecosistemului din lacuri sau iazuri! Malul odată antrenat prin operația de dragare devine un adevărat pericol el ducând la tulburarea apei și la blocarea sistemului respirator al peștilor.
Operația trebuie efectuată de muncitori calificați care să parcurgă etapele conform normativelor, o viteză prea mare de dragare ducând la efecte complet opuse celor urmărite. Dacă se tulbură mult prea mult apă și peștii nu mai au unde să se refugieze și să respire, aceștia mor pe capete. Așadar mare atenție la această operație de dragare! Odată îndepărtat pericolul din zona bentonica se vor efectua alte lucrări ce vor fi prezentate în zilele următoare.
Ce avem acum de dezbătut acționează efectiv la îmbunătățirea calității vieții în ecosistemele de tip lac, iaz sau baltă. După ce am dezbătut deja metodele simple și de bun simt acum vom trece la cele care necesită ceva specializare.
Pompe de fund
Vom începe cu pompele de fund de lac. Acestea se montează pe fundul apei pe un postament de beton prevăzut site și grătare în zona de aspirație. Rolul lor esențial este să creeze un curent ascendent de apă care să antreneze astfel apă de la fund și să o recircule înspre suprafață.
Dacă operația are debitul necesar, apă lipsită de oxigen va ajunge la suprafață și se va îmbogăți în oxigen, locul ei fiind luat de o apă deja îmbogățită cu oxigen.
Această operație va reduce zona moartă de pe fundul lacurilor îmbunătățind considerabil ecosistemul apei stătătoare.
Zona de detritus va fi aerată corespunzător și tot ecosistemul va fi menținut la valori bune și stabile. Pentru reducerea consumurilor energetice se poate apela la panouri solare! Acestea pot ascunde astfel mesele unui restaurant bar sau sala de lectură dintr-un parc. Funcționarea pompelor va fi intermitentă și se va fi corelată cu cantitatea de oxigen dizolvat măsurat la o adâncime prestabilită.
Crearea curenților va îmbunătăți totodată și ecosistemul obligând peștii să depună un efort considerabil dacă vor să sse joace în zona de evacuare.
Zona de captare trebuie atent proiectată și este de obicei prevăzută cu grătare și site de diferite dimensiuni pentru a împiedică absorbția peștilor în interiorul pompei! Procesul de pompare trebuie corelat cu temperaturile și cu cantitățile de oxigen dizolvat măsurate cu senzori plasați pe fundul lacului. Zona de lucru poate și trebuie prevăzută cu mijloace de protecție pentru a împiedică eventualii înotători să ajungă în zona de lucru. Eficientă sistemului se poate remarcă imediat, algele neputându-se dezvoltă exploziv. Uneori se pot prevedea și sisteme de eliminare a algelor și plantelor nedorite prin utilizarea de site sau grătare rotative cu eliminarea de materie vegetală.
Iată că am ajuns și la sistemul meu preferat. Este vorba de bateriile de difuzori montați pe fundul lacului.
Aceste duze acoperite cu o membrană foarte fină permit randamente excelente de transfer al oxigenului.
Temperatura scăzută comparativ cu cea de la suprafață favorizează dizolvarea oxigenului în apă și ridicarea bulelor fine antrenează apă într-un curent relativ lent și extrem de plăcut pentru peștii de mici dimensiuni care adoră să se zbenguie în zona difuzorilor.
Metoda cu difuzori
Comparativ cu metoda de pompare, această metodă nu necesită site sau grătare. Metodă nu presupune nici un fel de risc pentru viață acvatică. Compresorul de aer se montează pe malul lacului, drept acoperiș putându-se utiliza o baterie de panouri solare!
Pentru reducerea zgomotului se pot alege diferite soluții tehnice, care mai de care mai ingenioase. Trebuie ținut seama de acest aspect dacă lacul se află într-o zona urbană. Efectele însă se văd imediat! Este cea mai eficientă metodă de aerare și recirculare apei într-un lac!
Astfel de soluții tehnice se întâlnesc în special în țările calde din Nordul Africii și din Sudul Europei. Eficientă sistemelor montate se vede mai ales în cantitățile sporite de peste din lacurile prevăzute cu astfel de utilaje.
În aceste lacuri de obicei legislația impune că pescuitul să se desfășoare static, de pe mal, cu undița, o singură bucată și interzice utilizarea lansetelor și a altor sisteme ce presupun aruncarea momelii la distanțe mari. Deoarece membrană ce acoperă difuzorii este foarte fină și există riscul sfâsierii ei în cazul lansetelor acestea sunt rapid confiscate de autorități. Riscul imens pentru înotători impune luarea unor măsuri speciale!
Apa în amestec cu aerul injectat are caracteristici deosebite în ceea ce privește flotabilitatea care scade extrem de mult. Zona cu difuzori este un pericol nu doar pentru oameni dar și pentru ambarcațiuni așa că se impun măsuri drastice de evitare a zonei respective. În țările civilizate zona se împrejmuiește corespunzător iar sancțiunile pentru cei care vor să braveze sunt drastice!
Chiar foarte drastice!
Toate lacurile cu difuzori au panouri cu riscurile la care se expun îndrăzneții și amenzile corespunzătoare! Lacurile prevăzute cu difuzori nu întâmpină problema mortalității piscicole nici în cele mai călduroase perioade deoarece se meentine constanța valoarea oxigenului dizolvat.
Am ajuns acum la o metodă destul de interesantă dar care personal nu o agreez deși această se practică în mai toate țările ceva mai nordice și care s-au confruntat cu problema unor perioade scurte și extrem de călduroase.
Pompe montate pe plutitori
După cum reiese și din titlu, pompe normale sunt montate pe diverse ansambluri de plutitori! Am văzut chiar o varianta cu zeci de sticle de tip PET de 1,5L și 2L utlizate.
Este probabil cea mai riscantă metodă din punctul de vedere al vieții acvatice. Apa este absorbită de la capătul unui furtun lestat și scufundat în apă la 1,2 – 1,8m adâncime și apoi este refulată printr-un ștuț gen fântână arteziană, unul sau mai multe, asigurându-se astfel sioxigenarea apei prin creșterea suprafeței de contact cu aerul. Evaporarea oarecum forțată ar favoriza și răcirea apei cu câteva grade ceea ce ar crește teoretic și concentrația oxigenului dizolvat în apă respectivă!
Dar apa aceea se întoarce la suprafață apei unde este se înregistrează cea mai ridicată valoare a temperaturii!
Așadar pierde rapid oxigenul dizolvat…
Sincer nu cred însă că metodă este la fel de eficientă că cea cu difuzori montați pe fundul apei dar este cu mult mai spectaculoasă! Și asta contează enorm!
Primăriile care plătesc toată distracția au dat bani că să genereze tot acest circ și circul este răsplătit cel mai adesea prin voturi!
Uneori tot pe plutitori sunt montate chiar sisteme stroboscopice sau sisteme normale pentru jocuri de lumini vii și intens colorate, seară acestea creând adevărate ferii la suprafață apei, feerii care încânta privitorul. Dar spectacolul e una și eficientă sistemului o cu totul altă mâncare de … peste!
Așadar rămân la ideea mea că metoda aceasta este mult mai ineficientă și mai riscantă pentru peștii din lac care ar putea fi absorbiți în pompă dar … uneori, publicul plătește pentru spectacol și nu pentru eficientă!
Și atâta timp cât peștii nu mor totul e OK.
 

Dr. ing. bioch. Mihai Rissdörfer, Expert ANPC, Senior editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.