Acasă Eveniment cultural-lansare de carte Lansarea volumului „Genova, Dunărea de Jos și Moldova în secolele XIII-XV”, al...

Lansarea volumului „Genova, Dunărea de Jos și Moldova în secolele XIII-XV”, al Dr. Alessandro Flavio Dumitrașcu, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României)

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în parteneriat cu Institutul de Studii Sud-Est Europene și Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română anunță lansarea volumului „Genova, Dunărea de jos și Moldova în secolele XIII-XV”, apărut la Editura Istros, Muzeul Brăilei „Carol I”. În acest demers (primul cu prezenţă fizică după o lungă perioadă de timp), partener ne va fi Muzeul Național de Istorie a României, care va găzdui acest eveniment.

Muzeul Național de Istorie a României găzduiește miercuri, 23 martie 2022, începând cu ora 12h00, la sediul său din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, lansarea volumului „Genova, Dunărea de Jos și Moldova în secolele XIII-XV”, autor Dr. Alessandro Flavio Dumitrașcu, un proiect editorial al Institutului de Studii Sud-Est Europene și al Editurii Istros.

Lansarea volumului va avea loc în prezența autorului, iar în cadrul evenimentului vor lua cuvântul: Dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Dr. Daniel Cain, Directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene, Prof. univ. dr. Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române și Dr. Ovidiu Cristea, Directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”– Academia Română.

Această carte studiază relația dintre Genova, regiunea Dunării de Jos și Țările Române în Evul Mediu Târziu. Având ca principal obiectiv comercializarea materiilor prime de la Dunărea de Jos, dar și tranzitarea prin teritoriile românești spre Europa Centrală și Marea Baltică cu produse de lux provenind din Levant, genovezii au trebuit să stabilească relații politice cu statele suverane ce se găseau la Dunărea de Jos și cu Țările Române, legături ce la rândullor au avut ca efect colateral o anumită integrare socială și stabilirea unor relații  culturale.

Volumul reia o tradiție istoriografică foarte veche ce se naște la sfârșitul secolului al XIX-lea, reprezentând o interpretare subiectivă a temei, printr-un efort de sintetizare a studiilor anterioare, dar și prin aducerea la lumină a unor noi izvoare din cadrul Arhivei de Stat de la Genova. Dincolo de valoarea istoriografică a subiectului, cartea poate fi interesantă și din punctul de vedere al actualității, dacă avem în vedere tema mai largă a relațiilor Țărilor Române cu statele din vestul Europei, o anumită integrare economică europeană a spațiului românesc ante litteram („prima della lettera”) și tema diasporei române în statul italian.