Acasă Opinii Lanțul trofic (Food chain)

Lanțul trofic (Food chain)

133
0

                 

                                              Motto:  „Armonia naturii este de fapt o perpetuă crimă colectivă, copacii și animalele din junglă sufera, păsările nu cântă, ci iși strigă suferința” (Werner_Herzog  regizor de film, producător și scenarist)

Un oarecare prieten îmi povestea cum a petrecut Paștele undeva, la țară…îmi spunea, radiind de fericire și dragoste parintească, cum s-a jucat fetița lui cu Mielul, cum i-au pus fundă roșie și le-a făcut poză după care, firește, i-au tăiat gâtul și l-au mâncat!

Încântat de cele povestite, nu sesiza deloc grotescul situației.

„Manânc și plâng” al lui Labiș e numai pentru cei slabi ?

Copil fiind, visam cu aceeași inocență să manânc purceluș de lapte la tavă – vedeam asta prin filme sau cărți…astăzi însă poftă mi-a pierit…

Dacă lanțul trofic este găselnița unui Creator, recunosc că soluția este genială în sensul reciclării resurselor și a menținerii echilibrului, dar atât de crudă!

Creaturi ale acestei planete ne mâncăm între noi la modul cel mai firesc. Asta ar fi chiar legea unei armonii universale.

După spusele unei credincioase fervente pe care o ascult cu oarecare rezervă, s-ar părea că Satan e responsabil și vinovat că astfel stau lucrurile și că va veni ziua când lupul și mielul vor paște pașnic împreună pe aceeași pajiște înflorită…

Evoluția speciilor, nemiloasă, presupune imperios dispariția celor slabi. Echilibrul aparent pe care credem că-l observăm în cadrul vieții naturale nu este decât o  trevă  într-o luptă continuă, „fără mersi”, pentru supraviețuirea individului și, mai presus de toate, a speciilor.

Notă

Food chain (Lanțul trofic) – o unitate funcțională de transformare a substanței și de transfer de energie, alcătuită dintr-un șir de specii, pornind de la o bază trofică și sfârșind cu un răpitor de vârf sau un ultrahiperparazit, este de fapt, un șir care enumeră relațiile de hrănire dintre organismele componente ale unui anumit ecosistem, fiecare organism depinde, pentru a se hrăni, de membrul anterior al lanțului său trofic. Cu alte cuvinte, Lanțul trofic mai poate fi definit și ca o unitate trofodinamică de transformare și circulație a hranei, în care substanța organică circulă de la o specie la alta într-un singur sens. Fiecare organism care intră în componența lanțului trofic formează o verigă trofică.

Numărul verigilor într-un Lanț trofic este variabil (frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungând la un număr mai mare). Prima verigă o constituie producătorii, care de obicei sunt plantele. Rolul lor este să transforme materia anorganică în materie organică, iar ultima verigă o constituie mereu descompunătorii, care sunt micro-organismele, al căror rol este de a transforma materia organică în cea anorganică. A doua verigă o constituie animalele ierbivore, sau consumatorii primari, care se hrănesc cu plante (cu organe ale plantelor sau cu produse de natură vegetală, cum ar fi frunze, ramuri, rădăcini, fructe, semințe, nectar, polen, în funcție de care ele se împart în patru categorii: ierbivore (mamifere copitate, insecte și larvele lor, consumă organele vegetative ale plantelor),  frugivore (care se hrănesc, cu predilecție, cu fructele plantelor) granivore (care se hrănesc cu semințe) și  nect arivore (insectele lepidoptere și himenoptere, care se hrănesc cu nectarul și polenul, favorizând polenizarea încrucișată a florilor și înmulțirea plantelor). A treia verigă o constituie consumatorii secundari, a patra-cei terțiari, iar a cincea-cei cuaternari, verigile 3-5 fiind reprezentate de animale polifage (se hrănesc cu hrană amestecată, denumite și omnivore) și zoofage (denumite și carnivore sau carnasiere).

       În principiu se disting 3 tipuri de lanturi trofice: lanțul prădătorilor (fitofag-carnivor care se caracterizează prin faptul că talia organismelor crește de la verigile inferioare spre cele superioare), lanțul saprofagelor (alcătuit din organismele saprofage care consumă materialul vegetal sau animal mort) și lanțul paraziților (care prezintă un număr redus de verigi, de obicei 2 sau 3: gazdă – parazit și, uneori, hiperparazit, talia organismelor la un astfel de lanț scăzând de la gazdă spre parazit sau hiperparazit).