„Legea Biodiversității” între miza celor 972 Mil € și realitatea aspră a sectorului bio din România – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Costin Lianu (președinte ACEX, Inter-Bio și Wallachia eHub)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
Adoptarea definitivă de către Parlament, în ședința extraordinară din 6 august 2026, a Legii privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030reprezintă un moment de cotitură pentru agricultura românească. Dincolo de miza financiară imensă—deblocarea unei tranșe PNRR estimate la aproximativ 972 Mil€—actul legislativ consfințește un adevăr structural: protecția mediului nu mai poate fi separată de mecanismele de subvenționare a fermelor. Totuși, o analiză profundă a textului final, corelată cu Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice,scoate la iveală un paradox major: deși agricultura ecologică este recunoscută oficial drept soluția salvatoare pentru biodiversitate, ambițiile politice naționale rămân extrem de modeste în raport cu cele europene.
Bătălia din Parlament—Compromisul pesticidelor
Traseul legislativ al strategiei a fost unul sinuos. Deși aprobat inițial de Guvern pe 23 iulie 2026 ca Hotărâre de Guvern, documentul a fost retras de la publicare pe 28 iulie 2026, Comisia Europeană solicitând un act cu putere de lege, mult mai stabil din punct de vedere juridic.Trecut în regim de urgență prin comisii, textul a suferit modificări de vocabular majore sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale:
Forma inițială(aliniată la pactul Farm to Fork) prevedea reducerea matematică cu 50% a cantităților absolute de pesticide și fertilizanți sintetici utilizați de fermieri.
Forma finală aprobată a transformat această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”.
Din perspectiva Inter-Bioși a forului european IFOAM Organics Europe, acest compromis semantic riscă să blocheze raportările viitoare către Bruxelles. Cum se poate măsura „riscul” fără reducerea fizică a substanțelor? Răspunsul este simplu: cea mai sigură cale de a scădea riscul chimic este tocmai extinderea suprafețelor ecologice certificate, unde aceste inputuri sunt complet interzise.
Asociația Inter-Bio apreciază că normele de aplicare ale proaspăt adoptatei Legi a Biodiversității (jalon cheie în PNRR) nu recunosc meritele agriculturii ecologice drept pilonul central pentru restaurarea naturii. În deplin acord cu mișcarea europeană IFOAM Organics Europe, Inter-Bioavertizează că diluarea ambițiilor de mediu sub presiunea practicilor convenționale riscă să transforme această reformă structurală într-o oportunitate ratată. Adoptarea legii în Parlament deblochează o tranșă vitală de 972 Mil€ din PNRR, însă compromisurile legislative votate în comisii–precum transformarea țintei de reducere a pesticidelor într-o simplă „diminuare a riscului de poluare”–îndepărtează România de standardele ecologice europene. Este un compromis birocratic pe termen scurt care ne va costa pe termen lung. Cum măsori matematic „riscul” fără să reduci substanțele periculoase? Comisia Europeană poate penaliza aceste artificii de vocabular la evaluarea plăților din PNRR. Inter-Bio nu pledează pentru interzicerea peste noapte a pesticidelor în sectorul convențional,ci pentru ca autoritățile să nu mai folosească acest compromis drept scuză pentru a bloca dezvoltarea sectorului ecologic. Cea mai sigură cale de a scădea riscul chimic este să creștem suprafețele bio dincolo de ținta extrem de modestă de 5,7% pe care România și-a asumat-o pentru 2030.
Radiografia cifrelor–Ambiții modeste în haine europene
În timp ce strategia europeană „De la fermă la furculiță”a introdus o țintă de 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se află pe ultimele locuri în UE, cu doar aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic (raport FIBL 2026), și și-a asumat prin Planul Strategic Naționalo țintă modestă, sub 6% pentru anul 2030. Inter-Bio atrage atenția că, fără stimulente financiare clare inclusiv din fondurile de biodiversitate, România va rămâne un simplu exportator de materie primă brută și va rata trenul tranziției verzi. „România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon biocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie. Aliniați la viziunea europeană a IFOAM, susținem cu fermitate că biodiversitatea nu se salvează lăsând pământul în pârloagă, ci sprijinind activ fermierii ecologici. Cu o țintă de doar 5,7% suprafață ecologică pentru 2030 e greu să sperăm că refacem 30% din ecosistemele degradate folosind aceleași chimicale intensive ca până acum. Banii din PNRR ar trebui să meargă direct la fermierii care livrează deja agroecologie aplicată”, a declarat Costin Lianu, președintele Inter-Bio.
Planul Național de Acțiune identifică corect o rană deschisă a sectorului agricol românesc:peste 80% din producția ecologică internă este comercializată sub formă de materie primă brută, ieftină, către piețele din vestul Europei. În același timp, sectoarele cu valoare adăugată ridicată-legumele bio, fructele, lactatele și alimentele procesate-sunt aproape inexistente în rețelele comerciale autohtone. Pentru ca noua Lege a Biodiversității să fie o oportunitate economică, și nu doar o constrângere biocratică, creșterea suprafețelor ecologice trebuie dublată imediat de măsuri concrete:
Investiții logistice. Finanțarea prin scheme naționale a centrelor locale de colectare, sortare, ambalare și depozitare destinate exclusiv sectorului bio.
Achiziții publice verzi.Introducerea unor cote obligatorii de alimente certificate ecologic (produse local) în cantinele publice, spitale, școli și grădinițe, stimulând astfel consumul intern și scurtând lanțurile de aprovizionare.
Corelarea statistică. Ministerul Agriculturii trebuie să publice de urgență date transparente și comparabile care să separe suprafețele bio cu adevărat productive de suprafețele de pajiști folosite doar pentru încasarea subvențiilor.
Aprobarea Strategiei pentru Conservarea Biodiversității este un pas legislativ salvator pentru bugetul de stat, însă eficiența ei se va decide exclusiv la redactarea normelor metodologice de aplicare. Dacă normele vor trata biodiversitatea ca pe un simplu set de interdicții aplicate fermierilor, România va asista la un abandon masiv al terenurilor în zonele defavorizate și la o chimizare ascunsă în zonele de câmpie. Aliniată la principiile europene ale IFOAM,Asociația Inter-Bio susține că singura cale sustenabilă este recunoașterea fermierului ecologic ca partener principal. Protejarea naturii nu înseamnă scoaterea terenurilor din circuitul economic, ci sprijinirea financiară și logistică a celor care produc hrană sănătoasă, menținând vie biodiversitatea satului românesc.
Pentru ca fondurile atrase prin PNRR și Planul Strategic PAC să genereze un impact real, Inter-Bio propune câteva măsuri de folosire judicioasă a banilor deblocați prin PNNR:
Finanțare prioritară pentru fermierii bio. Direcționarea fondurilor de restaurare ecologică către plăți compensatorii substanțiale pentru fermierii care adoptă practici ecologice certificate (care livrează cu 30% mai multă biodiversitate pe aceeași suprafață).
Indicatori reali de risc. Reducerea poluării cu inputuri chimice se poate realiza sustenabil doar prin subvenționarea directă a conversiei către tehnologii bio, nu prin modificări de vocabular în textul legii.
Protejarea agrobiodiversității naționale. Finanțarea din bugetul de mediu a băncilor de gene și sprijinirea utilizării de semințe tradiționale, adaptate climatic.
„Nu putem vorbi despre refacerea ecosistemelor degradate în timp ce protejăm interesele agriculturii chimice intensive. Agricultura ecologică livrează cu 30% mai multă biodiversitate și are nevoie de finanțare directă din PNRR, nu de strategii pe hârtie”, a mai adăugat Costin Lianu, președinte Inter-Bio. Deși salutăm adoptarea cadrului legislativ necesar pentru atragerea fondurilor europene, considerăm că atingerea țintei de restaurare a 30% din ecosistemele degradate până în 2030 nu poate fi realizată numai ținând cont de cele de mai jos:
Studiile climatice validate de IFOAM EUdemonstrează că suprafețele cultivate ecologic găzduiesc, în medie, cu 30% mai multe specii și un număr crescut de organisme polenizatoare. În definirea criteriilor de eligibilitate pentru fondurile de restaurare ecologică alocate prin PNRR/PAC, fermele certificate ecologic sau aflate în perioada de conversie localizate în/sau lângă ariile degradate trebuie să primească automat punctaj maxim.
Modificarea textului legii în Parlament, care stipulează concentrarea exclusivă pe „riscul poluării”, riscă să blocheze raportările către Comisia Europeană din cauza lipsei unor metodologii clare de calcul a toxicității reziduurilor. Definirea clară în norme a faptului că extinderea suprafețelor agricole ecologice (unde inputurile de sinteză sunt interzise) reprezintă indicatorul principal și cel mai sigur de reducere a riscului de poluare chimică. Solicităm revizuirea țintei modeste de 5,5% din Planul Strategic Național și alocarea de fonduri din PNRR pentru scheme de sprijin masiv la instalarea tinerilor fermieri ecologici în scopul atingerii unui prag realist de minimum 10% până în 2030.
Conservarea biodiversității implică și protejarea patrimoniului genetic vegetal național. Fermierii ecologici se confruntă cu o lipsă acută de material reproductiv (semințe și material săditor) certificat ecologic și adaptat climatic local. Includerea în normele de aplicare a unei linii de finanțare dedicate creării de bănci regionale de semințe tradiționale și subvenționarea parțială a achiziției de către fermierii bio a materialului ecologic autohton.
Regulile stricte de biodiversitate și reducerea pesticidelor nu vor distruge producția agricolă a Românie. Aceasta este o falsă dilemă, iar IFOAM Europea demonstrat deja acest lucru. Biodiversitatea nu înseamnă să abandonăm terenurile sau să lăsăm pământul în pârloagă, ci să schimbăm tehnologia de producție. Agricultura ecologică folosește tehnici biologice de protecție, rotația culturilor și polenizarea naturală pentru a menține solul fertil. Solurile din România își pierd vertiginos humusul din cauza chimizării excesive. Dacă nu investim acum în biodiversitate prin soluții agroecologice, peste 10 ani solurile degradate și seceta vor scumpi mâncarea mult mai mult decât orice regulă de mediu.
Suntem bucuroși că banii vin, dar ne asigurăm că ei nu vor fi cheltuiți doar pe rapoarte de consultanță și strategii uitate în sertare. Aceste sute de milioane de euro trebuie să ajungă direct în buzunarul fermierilor care livrează rezultate reale.Fermierul ecologic muncește mai mult,își asumă riscuri mai mari și protejează apa și solul tuturor românilor. Dacă fondurile din PNRRpentru biodiversitate vor fi folosite doar pentru a bifa un jalon pe hârtie, fără a finanța direct reconversia ecologică a fermelor, atunci banii europeni vor trece pe lângă satul românesc fără a lăsa nimic în urmă. În vest, piețele bio și sprijinul guvernamental sunt solide, unele țări apropiindu-se deja de ținta UE de 25% suprafețe ecologice. România se află în continuare la coada clasamentului, iar actuala lege nu este de natură să îmbunătățească această poziționare. Alinierea cu IFOAM ne oferă acces la argumente științifice solide și bune practici globale. Vrem ca fermierul român să primească aceleași subvenții și același respect pe care le primește un fermier bio alte țări avansate pentru că protejează natura. Rămânem deschiși pentru a participa activ la grupurile de lucru din cadrul ministerului pentru a pune la dispoziție expertiza tehnică a rețelei noastre europene.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.