Legile care ar fi putut schimba România – care au rămas doar pe hârtie. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

De la lustrație la reducerea numărului de parlamentari, România are un tipar recognoscibil: reformele cu susținere populară largă mor rareori dintr-o singură lovitură. Ele sunt respinse, „prescrise” procedural, declarate neconstituționale sau pur și simplu ignorate ani la rând. Iată ce arată, concret, dosarul unora dintre aceste legi. Legea lustrației: respinsă de două ori de CCR, în aceeași formă-ar fi interzis foștilor activiști și colaboratori ai regimului comunist accesul la funcții publice-a fost lovită de neconstituționalitate nu o dată, ci de două ori. Prima oară în iunie 2010, Curtea Constituțională a României a decis că legea instituia „o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă”, afectând retroactiv drepturi ale unor persoane fără a dovedi vinovăție individuală. Guvernul de atunci ar fi trebuit afectate aproximativ 165 de judecători și procurori, inclusiv președinta Înaltei Curți. Parlamentul nu a mai depus un proiect nou după prima respingere, doar a repetat aceeași formă, motiv pentru care CCR a lovit-o din nou, în martie 2012, pentru identic același viciu: incriminarea unei categorii profesionale întregi (toți procurorii activi înainte de 1989), nu a unor fapte individuale dovedite. De atunci, subiectul lustrației nu a mai revenit sub forma unei legi coerente.  

Legea răspunderii magistraților–27 de încercări eșuate, alte respinse și în 2026

Aici realitatea e chiar mai dură decât sugerează un simplu „a fost blocată”. Potrivit unei analize de investigație, între 2005 și 2016 au existat 27 de inițiative legislative privind răspunderea penală, materială sau administrativă a magistraților pentru erori judiciare comise din neglijență gravă sau rea-credință – și niciuna nu a trecut cu adevărat prin vot; una singură a fost adoptată tacit, prin depășirea unor termene procedurale, nu prin vot efectiv. În toate cazurile, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ, invocând independența justiției. Tiparul continuă și în prezent: în aprilie 2026, Camera Deputaților a respins o nouă inițiativă de extindere a răspunderii magistraților pentru erori judiciare. (De reținut: nu trebuie confundată cu legea pensiilor de serviciu ale magistraților, un subiect distinct, aflat și el în dispute repetate cu CCR în 2025-2026)

Erori judiciare oficioase. Dosarul criminal Dany Leprince. Masacrul de la Thorigné sur Dué, după un sfert de secol. Drama unui nevinovat condamnat la închisoare pe viață. În căutarea adevărului istoric (Erreurs judiciaires officieuses. Le massacre de Thorigné-sur-Dué, un quart de siècle après. Le drame d’un innocent condamné à perpétuité. En quête de vérité). Corespondență din Franța (Thomas CSINTA, reserach professor, criminal investigative journalist, press attached OADO – Unites Nations)

Subiect de Teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale) bazată pe teoria fractală, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor – cercetarea operațională și topologia rețelelor. Studiul socio – matematic al erorilor judiciare în Franța în conceptul sistemelor complexe și formale (Thèse de doctorat en MASS – Mathématiques appliquées aux sciences sociales), basée sur la théorie des catégories abstraites, la théorie des graphes et la topologie des réseaux. L’étude socio-mathématique des erreurs judiciaires en France)

Eliminarea imunității parlamentare pentru fapte de drept comun: o dezbatere veche, nerezolvată constituțional. Aici lucrurile sunt mai nuanțate decât „o lege blocată”. Imunitatea parlamentară din România nu este absolută: parlamentarii pot fi urmăriți penal pentru fapte care nu au legătură cu mandatul, dar percheziția, reținerea sau arestarea necesită încuviințarea Camerei respective. Ideea eliminării complete a acestei protecții procedurale (așa-numita „inviolabilitate”) pentru fapte penale de drept comun a fost discutată în repetate rânduri, inclusiv în proiecte de revizuire constituțională, dar nu a fost niciodată dusă până la capăt printr-o modificare a Constituției–un proces care, spre deosebire de o lege simplă, necesită referendum. Rămâne, așadar, mai degrabă o reformă amânată structural decât un proiect punctual respins printr-un singur vot.

Eliminarea pensiilor speciale–cinci încercări picate la CCR în 29 de ani

Desființarea sau reforma radicală a pensiilor speciale–în special ale magistraților–a fost încercată de-a lungul a 29 de ani și a picat de cel puțin cinci ori la Curtea Constituțională. Potrivit unei sinteze de presă, la doar trei ani de la crearea pensiilor speciale a existat, se pare, singura fereastră reală de a le elimina complet – și a fost ratată. Cea mai recentă tentativă, asumată de Guvernul Bolojan, a parcurs un traseu sinuos: prima variantă a fost respinsă de CCR în toamna lui 2025 pe motiv că nu s-a așteptat avizul consultativ al CSM; a doua variantă a fost respinsă chiar de Parlament, în ședința de vot din 26 noiembrie 2025 (246 voturi pentru respingere); a treia variantă a fost, în sfârșit, validată de CCR pe 18 februarie 2026, cu un vot strâns de 6 la 3-dar chiar și această „victorie” a rămas contestată, din cauza unor probleme de retroactivitate la 3 – dar chiar și această „victorie” a rămas contestată, din cauza unor probleme de retroactivitate legate de data intrării în vigoare. Între timp, CCR a mai amânat de câteva ori ședința din lipsă de cvorum, iar reforma a pus în pericol o tranșă de 231 de milioane de euro din PNRR.

Este, poate, cel mai clar exemplu din toată lista de cât de multe mecanisme diferite–proceduri administrative, avize consultative, cvorum, retroactivitate – pot fi folosite, rând pe rând, pentru a amâna o reformă nedorită de cei pe care i-ar afecta direct. Reducerea numărului de parlamentari la 300: singurul caz confirmat printr-un referendum câștigat clar. Probabil, cel mai clar exemplu de reformă susținută democratic și totuși neaplicată. La referendumul consultativ din 22 noiembrie 2009, inițiat de președintele Traian Băsescu, 88,84% dintre cei aproximativ 8 milioane de votanți s-au pronunțat pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, iar 7,78% pentru un Parlament unicameral. Prezența a depășit pragul de validare (50,95%), iar CCR a validat rezultatul. Fiind însă un referendum consultativ, rezultatul nu a obligat legal Parlamentul să acționeze. De atunci au fost depuse cel puțin trei-patru proiecte de lege pe acest subiect – majoritatea respinse sau abandonate. Cel mai recent, un proiect USR aflat în dezbatere în 2025 a readus tema în actualitate, dar Parlamentul continuă să funcționeze cu 463 de membri, la 17 ani de la referendum. Legea confiscării extinse Aici scenariul e puțin diferit deoarece legea există (63/2012) dar rămâne, în mare parte, literă moartă din cauza limitărilor constituționale și a lipsei de aplicare practică. Curtea Constituțională a limitat-o în 2014-2015, stabilind că nu se poate aplica retroactiv, adică nu poate viza bunuri dobândite înainte de aprilie 2012, iar în practică, instrumentul este rareori folosit de instanțe, fiind descris de organizații precum Freedom House drept „eficient, dar neaplicat”.

Ce arată, per ansamblu, aceste cazuri?

Tiparul comun nu este doar un „blocaj” instituțional, este o combinație de mecanisme diferite: neconstituționalitate repetată (lustrație), avize consultative transformate în veto de facto (răspunderea magistraților), praguri constituționale ridicate (imunitate, reducerea Parlamentului la 300 – care ar necesita, pentru varianta unicamerală, revizuirea Constituției), și, într-un caz, o lege care există dar e limitată de propriile ei condiții de aplicare (confiscarea extinsă). Concluzia corectă este că reformele care ar fi restrâns puteri sau ar fi impus răspundere unor categorii profesionale/politice cu putere de decizie asupra propriei lor sorți legislative au întâmpinat sistematic rezistență-indiferent dacă acea rezistență a venit din partea CCR, a CSM sau chiar a Parlamentului însuși, votând împotriva propriilor sale prerogative.

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite)  în Jurnalul Bucureştiului 

Congresul Mondial al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite) organizat de Armenia Office. Speech-ul (bilingv) al Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte – fondator al OADO – partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie) în Germania (Thomas Csinta, french scientist, research professor & director – CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, investigative journalist, chief editor & director – Jurnalul Bucureștiului, press attached OADO – Organisation for human rights defence, honorary president OADD)

În sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”)

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” într-un dosar infracțional instrumentat într-unul dintre tribunalele judiciare ala MGP (Métropole du Grand Paris) în care este implicat un grup de infractori ai diasporei române. Încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”), ei sunt în așteptarea procesului în fața unui Tribunal Corecțional (o „cameră” a unui Tribunal Judiciar). Sancțiuni penale în Franța & România

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență”. Omagiu omului de televiziune Petru Frăsilă (directorul canalului M+Tv International) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. Formalismul fenomenologic și matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Formalismul (psiho)socio – matematic al unui dosar infracțional criminal în cadrul jurisdicției franceze. Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a testului sociometric judiciar

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)