Când auzi de ecosisteme digitale financiare, sau ecosisteme culturale care să susțină inovația și cercetarea, sau de ecosisteme de învățare, sau ecosisteme de multifuncționale inteligente șamd, devine clar că termenul ecosistem a primit sensuri mult mai largi decât cele pe care le avea în domeniul științelor biologice/ecologice. Prin extrapolare de la complexul de elemente biotice și abiotice și interacțiunile acestora, ecosistemul în limbajul actual a primit sensuri noi, păstrând o parte dintre caracteristicile celor naturale. Este vorba de interacțiunile complexe, interdependența, procesele evolutive prin care aceste ecosisteme apar și se dezvoltă, indiferent că e vorba de cele naturale sau cele create de om.
Dacă luăm ca exemplu ecosistemul tehnic care ne înconjoară la nivel individual, putem să înțelegem cât de cât cam la ce se referă conceptul. Când este vorba de orice fel de echipamente, utilitatea lor (sau inutilitatea) este dependentă în primul rând de nevoile, pretențiile, stilul, dorințele și visele utilizatorului. Nu e vorba doar de aspecte teoretice ci și de echipamentele deja aflate la dispoziție, printre care noile obiecte trebuie să se integreze, încât funcționalitatea ansamblului să fie mai performantă. Să aibă nișa lor. Să fie complementare cu celelalte. Odată pornit pe o cale, ești cumva captiv acelui brand: spre exemplu dacă ai obiective Nikon de multe zeci de mii de euro, a trece pe o altă marcă lăsând în paragină tot ce ai, nu e prea realist. Eventual, ca o completare, se poate, spre exemplu de la full frame la format mediu, dar ca abandon și trecere pe altă marcă Canon (sau altceva), e mai aberant din punct de vedere al deprinderilor deja existente, a stilului, a banilor investiți șamd. La fel, dacă ai și o admirație față de mașinile de teren, nu prea îți dorești o mașină electrică de nici un fel, că nu prea are loc în schema din care faci parte, înconjurat de toate fiarele astea. Interesant de constatat că în jurul fiecărei persoane, în jurul fiecărei afaceri se dezvoltă așadar un fel de ecosistem tehnic, cu elemente complementare interdependente, cu performanțe individuale sau de ansamblu, cu verigi slabe și cu outputuri diferite; situația le constrânge ca ele să evolueze, să se perfecționeze, să fie la zi, dacă nu vor să dispară precum dinosaurii.
Pentru oamenii care au ceva contact cu fotografierea profesională, Hasselblad a reprezentat de multe decenii un brand la care poți doar visa. Sau nici măcar de visat nu puteai–să ai la îndemână așa-ceva. Cu aparate de acest gen au fost făcute fotografiile pe Lună, în puținele călătorii când ființa umană a vizitat singurul bolovan extraterestru pe care a putut ajunge până acum. Nu degeaba au dus cu ei aparatele acestea. Erau de pe atunci simbolul excelenței în fotografie, format mediu și mare mult dincolo de formatele pe filme ale aparatelor uzuale. Bine, calitatea asta exacerbat de bună are costurile ei. Nu mă refer doar la cele financiare, ci și în privința versatilității…nu e chiar simplă povestea. Când eram student, în clădirea Facultății de Biologie unde avea sediul și Institutul de Speologie, sus la ultimul etaj era un laborator foto al Universității Babeș-Bolyai; era acolo un domn, Felecan, cu aparate profesionale printre care câteva Hasselblad. Nu erau de ultimă generație, dar oricum aveai senzația că ele sunt din categoria rezervată pentru cei câțiva care au mult noroc în viață. Domnul Felecan era în ceva fel de prietenie cu profesorul Viehmann, și am ajuns să avem destule discuții pe subiecte foto–mai interesante decât multe dintre mizeriile de cursuri predate la acea vreme dulce-amară.
Au trecut vremurile cu aparate pe filme, de format mediu sau mare. Acum aparatele respective par deja un fel de brontosauri, care nu își mai găsesc loc în lumea actuală digitală. Hasselblad încearcă să își contureze/definească/păstreze nișa în „ecosistemul” aparatelor foto digitale, ceea ce nu este ușor. Există o evoluție explozivă, unele firme care nu demult erau zero, pot avea progres fantastic, altele care erau pe vârf, pot să decadă… în derizoriu și uitare. Așa că nici măcar celor de la Hasselblad, cât de hasselblad or fi ei, nu le este deloc ușor. Prin ceva șansă dată de Univers, acum pot să mă obișnuiesc și să lucrez cu un aparat Hasselblad X1D II 50C; are atașat acum un obiectiv Hasselblad de 35-75 mm. Format mediu, 50 megapixeli. O să fie un fel de eră nouă, o etapă altfel, în care fotografierea digitală de format mediu o să își arate atuurile și tarele, lentoarea zen și profunzimea. Nu e un aparat cu care să tragi rafale, nici să faci multe fotografii, ci are ceva din stilul acela vechi în care înainte de a apăsa pe declanșator, te uitai mai înțelept dacă are sens sau nu are sens, imaginea.
Nota redacției. În cadrul unui ecosistem, fiecare element colaborează armonios pentru a asigura o funcţionare eficientă a proceselor. În mediul de afaceri, persoanele, tehnologia şi informaţiile alcătuiesc, de asemenea, un sistem, în care informaţiile există atât în forme structurate, cât şi nestructurate. Iar în centrul acestui ecosistem se află multifuncţionalele inteligente–punctul de legătură dintre informaţiile digitale şi cele imprimate. Ecosistemul multifuncţional inteligent Lexmark care combină echipamentele hardware, programele software, instrumentele şi serviciile pentru a stimula dezvoltarea afacerii dvs, nu este un produs, ci o serie de tehnologii şi funcţionalităţi înglobate în fiecare multifuncţional—chiar şi în cel pe care îl deţineţi deja. Împreună cu infrastructura IT şi cu aplicaţiile disponibile, ecosistemul îmbunătăţeşte activităţile şi procesele de zi cu zi prin funcţionalităţi inteligente. De asemenea, simplifică provocarea pe care o constituie gestionarea unei afaceri şi a unui mediu tehnic în continuă schimbare. Acesteaa combină informaţiile imprimate pe hârtie şi cele în format digital
Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la„ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”. Notă. Alte articole ale autorului Dr. Biolog Lengyel Péter în Jurnalul Bucureștiului
Notă. Articolele lui Peter Lenyel în Jurnalul Bucureștiului
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
