Libertatea? Poate că ea s-a exilat de rușine. Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv german Dr. Christian W. Schenk din Boppard (Renania-Palatinat) de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Se vorbește frumos despre libertatea de expresie prin cafenelele literare, dar când vine momentul adevărului, ne trezim într-un neocomunism literar mai viclean decât originalul. În loc de cenzor oficial plătit de partid, avem cenzori voluntari cu simbrie morală, gata să șteargă orice opinie critică de frica să nu deranjeze marele confort al lingușelii generale. În plină democrație, asistăm siderați cum se reactivează reflexe de stalinism cultural: orice voce disonantă este executată pe loc–nu cu glonțul, firește, ci cu un clic pe „șterge comentariu”. În cercurile noastre literare se poartă un zâmbet larg și o mână pregătită pe butonul de cenzură, ca-n anii ’50, când critica era echivalentă cu un sabotaj.

„Două țări diferite și totuși asemănătoare” – Țara mea natală și țara mamei mele. Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv german Dr. Christian W. Schenk din Boppard (Renania-Palatinat) de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Fraților, am ajuns să ne fie frică instituționalizată de o simplă opinie contrară! De cine vă este frică, de cititori? De colegii care ar putea vedea că împăratul e gol? Sau vă e teamă că, odată ce se aude un adevăr, vi se zdruncină castelul de cărți de joc clădit din laude reciproce? E tragic și ridicol totodată: în loc să încurajăm dezbaterea și onestitatea, ne comportăm ca niște activiști de partid literar care ascund sub preș orice nu sună a osanale. Fiecare stă cu ochii-n pământ și cu spatele drept în fața „maestrului”, ca nu cumva să-l supere. Este exact frica pe care regimul trecut a injectat-o în noi și pe care o purtăm mai departe, docili, în ADN-ul breslei literare.

„Christian W. Schenk – Un Ambasador al Literaturii Române în spațiul Germanofon și European” cu reprezentanții impresionismului german în „Sintagme Codrene” și cu un Interviu în „Dectectiv cultural” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare), în colaborare cu corespondentul nostru Ovidiu-Cristian Dinică (poetul, scriitorul și fotograf)

Și uite-așa, în loc de literatură vie, critică, autentică, ne alegem cu o literatură oportunistă, lustruită și poleită, dar goală pe dinăuntru. Avem cronici de carte care sunt mai degrabă ode închinate amicilor; avem recenzii de gașcă ce ridică în slăvi mediocrități, doar-doar or primi și autorii lor o bătaie pe umăr la următoarea sindrofie literară. Se premiază între ei, se laudă între ei, într-un cerc închis în care talentul și valoarea reală abia dacă mai răzbat. Principiul de bază? PCR – Pile, Cunoștințe, Relații. Nu contează ce scrii, contează pe cine știi și cât de bine știi să pupi inelul. Orice intrus care ar îndrăzni să spună “Stați puțin, dar asta e o impostură!” este imediat redus la tăcere. S-a format un fel de dictatură a mediocrității: cine critică e proscris, cine linge unde trebuie e promovat.
Să ne înțelegem: comentariul meu șters nu era un atac gratuit, ci o replică informată, a unui om care l-a tradus pe Horia Gârbea și îi cunoaște bine opera. Dar se pare că nimeni nu vrea să audă adevăruri de la cineva care chiar a intrat adânc în textele autorului – e prea periculos pentru statuile de lut ridicate prin elogii nemăsurate. Traducătorul, acel cititor ideal care desface fiecare vers și propoziție, devine incomod dacă nu se alătură corului de laudă. Halal respect față de actul critic și față de cei care muncesc să facă literatura noastră cunoscută! Dacă nici traducătorului nu i se permite o opinie sinceră, atunci cine mai are voie? Poate doar aplaudacii de serviciu.

Proză scurtă – „Cât de liberi suntem cu adevărat”. „Incurabil Rilke” și „Argument” (Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Stau și mă întreb: ce imagine credeți că protejați prin asemenea cenzură ridicolă? Pe Horia Gârbea îl ajută oare ștergerea unui comentariu critic? Dimpotrivă. Îl face să pară temător de orice adiere de critică, ca un mic dictator literar înconjurat de curteni speriați. Cu prieteni ca ăștia, cine mai are nevoie de dușmani? Când cronica voastră îl ridică în slăvi într-atât încât devine neverosimilă, și pe deasupra mai și cenzurați orice reacție lucidă, rezultatul e dezastruos: cititorii simt falsul, impostura iese la iveală și respectul real pentru autor scade. E ca și cum ați pune un clopot de sticlă peste un bulb palid, crezând că-l protejați, dar de fapt îl sufocați. Ne place să ne batem cu pumnul în piept că trăim într-o epocă liberă, că „gata cu cenzura, acum arta e liberă!”. Ce glumă bună! În practică, doar am privatizat cenzura. În loc s-o facă statul, o facem noi între noi, din servilism și lașitate. Câțiva „inițiați” decid ce se poate spune și ce nu, exact ca pe vremuri, doar că acum își zic redactori sau administratori de site, nu tovarăși cu funcție la Direcția Presei. Metodele însă par copiate din manualul de instrucțiuni al cenzorului comunist: dacă nu-ți convine mesajul, distruge mesagerul (sau măcar șterge-i comentariul și prefă-te că n-a existat).

Acest stalinism cultural de fațadă, paradoxal, trădează o slăbiciune imensă. O literatură puternică, adevărată, nu se teme de critici; dimpotrivă, se hrănește din ei. Doar o literatură șubredă, clădită pe impostură intelectual-artistică și pe laude fabricate, reacționează panicat la cea mai mică observație. E trist că, în loc să fi învățat ceva din trecut – unde mulți scriitori au suferit tocmai din cauza cenzurii și uniformizării impuse–noi repetăm aceleași tipare, de data asta de bunăvoie. Suntem propriii noștri cenzori și torționari ai libertății de exprimare. Ei bine, ajunge! Ajunge cu frica asta ridicolă și cu lingușeala transformată în politică literară. Ajunge cu protejarea vanităților în dauna adevărului. Literatura română nu va progresa niciodată dacă rămâne prizoniera unei mentalități de gașcă în care critica sinceră e tratată ca o crimă de lezmajestate. Adevărul poate că supără pe moment, dar pe termen lung face mai mult bine decât o mie de elogii mincinoase. Să nu uităm: și comunismul se ținea pe elogii mincinoase și pe frică, până a crăpat sub greutatea propriei minciuni. Așa și acum, mica voastră enclavă de neocomunism literar se va prăbuși sub propria falsitate, mai devreme sau mai târziu. În loc să ștergeți comentarii, mai bine ați lua aminte la ele. În loc să vă înconjurați de yes-men și aplaudaci, mai bine ați accepta că nimeni nu-i perfect și că o critică argumentată e aur curat pentru cel ce știe să o folosească. Dar pentru asta îți trebuie curaj și caracter, nu titluri și funcții. Rușine, Horia, și rușine oricui crede că prin asemenea practici servește literatura. Voi nu slujiți literatura, ci o îngropați sub un munte de ipocrizie.

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Ori poate asta vă doriți? O literatură moartă, mumificată în formule de laudă, unde nimeni nu mișcă-n front și toată lumea e „genială” din oficiu? Dacă da, continuați pe drumul ăsta. Dar să nu vă mirați când publicul va întoarce spatele unei asemenea mascarade. Eu unul refuz să tac. Cenzura voastră nu face decât să-mi dovedească exact ce bănuiam: că adevărul doare al naibii de tare sub pielea subțire a orgoliului literar. Și dacă vă doare, poate ar fi timpul să vă tratați, nu să îi reduceți la tăcere pe cei care vă arată unde-i rana. @Highlight! Unde e libertatea? Aici, în cuvântul rostit fără teamă. Chiar dacă încercați să-l îngropați, el tot răzbate. Pentru că, oricât stalinism cultural ați practica, spiritul critic adevărat e mai încăpățânat decât toate cenzurile la un loc. Astăzi mi-ați șters comentariul; mâine altcineva va spune același lucru, poate și mai răspicat.

Scrisoare deschisă D-lui Nicolae Manolescu la retragerea mea din USR (Uniunea Scriitorilor din România). Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Nu puteți pune căluș întregii literaturi române. Așa că lăsați frica la o parte, rupeți cercul vicios al autocenzurii și al imposturii și înfruntați opinia sinceră ca niște oameni de litere adevărați. Asta dacă vă pasă cu adevărat de literatură și nu doar de orgoliile voastre fragile. Dacă nu, veți rămâne în istorie nu ca mari scriitori sau critici, ci ca niște bieți inchizitori de duzină, paznici ai unor falși idoli. Iar literatura adevărată își va vedea de drum, fără voi, căci ea nu moare când e criticată – dimpotrivă, înflorește. Moare însă când e îngenuncheată de frică și minciună. Aceea este literatura pe care, prin tăcerea și servilismul vostru, o cultivați. E timpul să ne trezim din coșmarul ăsta neocomunist și să redăm criticii vocea. Altfel, vom rămâne blocați într-o comedie absurdă în care nimeni nu crede nimic, dar toți aplaudă frenetic. Și ce trist spectacol mai e și acela!

Dr. Christian Schenk (medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard–Renania-Palatinat) coresopondent extern și membru în Staff al Jurnalulului Bucureştiului

Articole asociate

Libertatea cuvântului (Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Replica poetului, scriitorului și traducătorului trilingv (brașovean) Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul Jurnalului Bucureștiului din Germania) la scrisoarea Acad. prof. Nicolae Manolescu (președintele USR)

Un argument – protest la retragerea mea din Literatura Românâ. „Ultimul testament”: Carte cu care nu-mi fac prieteni (de la corespondentul nostru Dr. Dr. Christian W. Schenk, medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard – Renania-Palatinat)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

De ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor

Ghidul prizonierului  în MCF (Mediul Carceral Francez) și istoria marii criminalități organizate contemporane (crime de sânge, crime sexuale, crime economico-financiare, atentate, terorism, jafuri armate, kidnapping, erori judiciare) prin intermediul „Faptului Divers”.

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului