Acasă Opinii Lipsa de înțelepciune (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA...

Lipsa de înțelepciune (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

       „Nimeni nu a fost vreodată înțelept din noroc.” –Lucius Annaeus Seneca (fost filosof stoic roman, preceptor al împăratului Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus)

Filozofia, știința, religia și politica – Stoicismul Roman (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

 

Înțelepciunea este capacitatea superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor, implicând o cunoaștere adâncă a realității, folosirea corectă a cunoașterii, experiență și echilibru. Din păcate, înțelepciunea nu se cumpără și nu se poate împrumuta; ea este dăruită doar unora și accesul la ea este dăruit doar unora, și aceia o vor dobândi prin învățare. Între virtuțile sau darurile cele mai rar întâlnite la oameni este acela al înțelepciunii, adică al iscusinței, inteligenței, priceperii, măsurii și cunoașterii – toate la un loc. Despre Înțelepciune ne vorbește Biblia. Mântuitorul Însuși ne cere: „Fiți înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii!” (Matei 10,16). Alăturarea acestor două noțiuni–înțelepciune și nevinovăție–scoate afară viclenia, perfidia, incorectitudinea, reaua-credință și reaua intenție.

Un om înțelept trebuie să mediteze asupra unui lucru, să-aibă cunoștință îndestulătoare despre el, să cântărească, și numai apoi să treacă la acțiune, cu pricepere. Îndemnul la înțelepciune se referă la iscusința cu care creștinul știe:

  •  să gândească
  • 2. să măsoare (să cântărească, să aprecieze)
  • 3. să procedeze în așa fel încât să se situeze în realitate, să o cumpănească bine și să intervină cu pricepere.

Înțelepciunea este produsul școlarizării vieții, fiindcă tinerețea e timpul când înveți a fi mai înțelept, dacă vrei, adică dacă ai interes pentru a deveni și mai înțelept mai târziu, la maturitate, la bătrânețe, și pentru a te putea folosi de ea până la sfârșitul vieții. Cine nu învață a fi înțelept la tinerețe, nu are cum să fie înțelept la bătrânețe. Dar pentru dobândirea acestei virtuți trebuie să ai voință, rațiune, simțire și entuziasm. Înțelepciunea ne va determina să judecăm și după simple aparențe, să luăm în seamă ceea ce se aude, să judecăm, să ordonăm tot ce se poate ordona, și numai apoi să putem acționa.

Înțelepciunea înseamnă să știi când să pornești, unde să te oprești, să știi ce este permis și ce este interzis, spunea Lev Tolstoi (Contele Lev Nicolaevici Tolstoi, 1828-1910)  ajuns înțelept spre bătrânețe după o experiență de o viață și luând din ea tot ce a constituit bogăție spirituală. Căci înțelepciunea te duce la discerne între bine și rău, ca atare de a vedea sau simți binele, corectitudinea pe care trebuie s-o urmezi. Și pentru a urma calea cea dreaptă este nevoie de o personalitate morală fermă (caracter). Marcus Tullius Cicero (106 î. Hr.- 43 î. Hr.) spunea: „Caracterul fără inteligență face mult; inteligență fără caracter nu face nimic”. 

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Lev Tolstoi (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Războiul din Afganistan a fost motivat de către Președinții SUA prin interesul „decapitării” (distrugerii) organizației teroriste Al Qaeda, la care au adăugat construirea unei națiuni democratice. Acum, Președintele în funcție  spune cât se poate de clar că acest adaos a fost demagogic pentru că el făcea referire la ceva imposibil: „Era timpul, după 20 de ani, să ne retragem de acolo”. Da, a simțit-o oricare  cetățean american, mai ales cei care au conștientizat eșecul, umilința pe care a avut-o URSS (Uniunea Sovietică) în 1988 în lupta din Afganistan. Retragerea ar fi putut avea loc chiar pe timpul lui Obama, după uciderea lui Bin Laden. Decizia Americii a fost logică, dar modul în care ea a fost făcută–haotic-, cred că a dus la umilința Americii. Actualul Președinte, despre care se spunea că are experiență de 40 de ani în politica externă (poate geografică prin plimbările și relațiile avute) a dovedit  o strategie nerealistă, care s-a soldat cu moartea a sute de persoane, dintre care 13 soldați americani, și sute de răniți. Pe de altă parte, ne putem întreba ce se va întâmpla cu armele și echipamentele militare americane abandonate? Vor constitui darul făcut, cui? Totuși vorbim de fier și nu de piatră! Armele pot fi în amănunt studiate, refăcute sau imitate. Vom trăi și vom vedea!Data de evacuare este fixată la 31 august și este puțin probabil să poată fi evacuați toți, doar dacă se vor implica și alte țări în această acțiune, se va putea realiza. Dar până atunci ISIS amenință cu alte atacuri teroriste.

Ofensiva de la Raqqa (Statul Islamic – Daesh, Corespondenţă din Siria, Mondo Police)

„Octombrii” roşii separate printr-un interval spaţio – temporal secular (1917 – 2017). Marea Revoluție bolșevică din Octombrie și Ofensiva de la Raqqa (Staul Islamic – Daesh – ISIS)

Lecțiile istoriei nu au fost luate în seamă: Războiul din Vietnam (1 noiembrie 1961-30 aprilie 1975, căderea Saigonului, războiul purtat între Republica Democrată Vietnam/Vietnamul de Nord, sprijinită de China și Uniunea Sovietică, și Republica Vietnam/Vietnamul de Sud, sprijinită de Statele Unite) eroarea din Libia când  au murit câțiva diplomați americani, și acum se pierd atâția oameni în Afganistan, țară aflată  într-o poziție strategică la intersecția Asiei Centrale, a sub-continentului indian și a Orientului Mijlociu, o țară fascinantă și invadată de multe ori de-a lungul istoriei sale. Astăzi, Afganistanul este din nou devastat de violență. În numai câteva zile, ceea ce s-a petrecut la Kabul, capitala țării, a întrecut orice așteptări, iar lumea pare să asiste neputincioasă la drama și condamnarea la întuneric și teroare a unui întreg popor. Au fost 20 de ani de război, și numai 10 zile în care Afganistanul a căzut iar în mâinile talibanilor. Tragic!
De ce totuși o retragere a militarilor înainte de a-i extrage pe civili? Care a fost logica acestei hotărâri? Acest plan irațional nu cred că poate fi justificat. A existat speranța că armata afgană putea menține ordinea până ce toți civilii ce doreau extragerea lor din Afganistan se putea duce la capăt? Naivitate, lipsă totală de înțelepciune să pornești de la această încredere, fără să prevezi trădarea și ura. Această speranță trece acum drept marea eroare în evaluarea celor petrecute.

Iată că s-au putut vedea și consecințele unei ideologii bazată pe ură. Oamenii se omoară între ei, se face abstracție de sentimente ca cel al bunătății, al toleranței, înțelegerii. Acțiunile lor se bazează pe viclenie, minciună, corupție, violență, și totală lipsă de empatie. Deciziile luate, inclusiv cea de retragere a militarilor înaintea civililor, s-a dovedit o decizie proastă, lipsită de viziune, o politică externă greșit abordată. O hotărâre corectă nu este niciodată întâmplătoare, ci ea este funcție de înțelepciunea celui care abordează problema. Lipsa de înțelepciune, incompetența unui conducător se repercutează întotdeauna asupra poporului respectiv și uneori asupra mai multor popoare.

Cine a greșit se poate vedea. Nu poate fi negată proasta organizare a planului de retragere, lipsa de viziune, de curaj, de perspicacitate. Alta ar fi fost situația dacă era Președintele Trump–om puternic, curajos, sincer, moral și inteligent. Există convingerea că a fost un moment istoric al unei mari pierderi, dar America este o țară puternică și poporul american un popor puternic, onest și încercat, așa încât, o revenire poate fi luată în calcul, bruscă și cu consecințe mulțumitoare. Se speră! Speranța este visul oamenilor treziți din somn?!  

Vavila Popovici

„De ce scriu?/Scriu pentru că sunt încă vie,/pentru că scrisul este al celor vii,/pentru că miracolul creației/sălășluiește încă în sufletul meu./Scriu pentru că iubesc viața/și-ți mărturisesc că uneori mi-e teamă/de bătaia de aripă a păsării în agonie… /În acele clipe m-arunc asupra unei coli de hârtie,/ca-ntr-o mare cu valuri iubitoare/m-arunc …”

Interviu cu Vavila Popovici, poet, prozator și eseist (Corespondent al Jurnalului Bucureștiului din SUA – Carolina de Nord). Despre despărțire și depărtare.

Sublima declarație de dragoste

Bibliografie generală

„Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au fost opera Illuminaţilor şi ale membrilor săi infiltraţi în guvernul american, în serviciile secrete şi în armata americană!” Oare?

Nota redacției

Articolul precedentCurierul (israelian) de pretutindeni (Știri din Israel. Știri externe) cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)
Articolul următorPeggy Guggenheim, „ultima dintre dogii venețieni”.
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.