Acasă Investigații jurnalistice (criminale) și științifice Protejat: (Lumpen)terorismul islamist prezent (din nou) în Franța, în timpul procesului...
Protejat: (Lumpen)terorismul islamist prezent (din nou) în Franța, în timpul procesului presupușilor complici ai autorilor atacurilor teroriste islamiste din perioada 7–9 ianuarie 2015. Asasinarea profesorului Samuel Paty la Eragny-sur-Oise și atacurile teroriste islamiste care l-au precedat în 2020 (Corespondență de la Paris – prof. dr. Thomas CSINTA)
 am atras atenția asupra faptului că terorismul modern, contemporan, de-a 3 generație (lumpenterorismul) est un act criminal greu de controlat și gestionat de către serviciile de informații franceze (DGSI–Direcția Generală a Informațiilor Interne, respectiv, DGSE–Directia Generală a Informțiilor Externe), în special, pentru faptul că, un număr considerabil de islamiști extremiști, salafiști, radicalizați, (d)jihadiști, etc. (originari, cu precădere din Magreb – Tunisia, Maroc și Algeria sau din fostele republici musulmane ale Federației Ruse), sunt necunoscuți autorităților judiciare, deci nu sunt înregistrați în Fișierul S (Siguranța Statului), sau FSPRT (Fișierul semnalmentelor persoanelor radicalizate), pentru a putea fi supravegheați de către diferitele servicii ale poliției Antitero (antiteroriste). Ca urmare, prin manipularea lor, fie de către „predicatori consacrați” (mentori) de pe lângă moschee (care îndoctrinează tineretul musulman cu islamismul radical, salafismul sau jihadul), fie de către adepți ai acestuia anonimi (neidentificați), ei sunt pregătiți să comită acte (atacuri, atentate) teroriste islamiste sângeroase, absolut, imprevizibile. Iată de ce, într-un context deja tensionat, cum este, acum, cazul procesului presupușilor complici ai foștilor teroriști islamiști (2 septembrie – 10 noiembrie 2020) care au comis atacurile teroriste de la Charlie Hebdo, Montrouge și Hyper Cacher, în care, între 7-9 ianuarie 2015, un numîr de 17 persoane au fost ucise și 22 rănite, vigilența din partea autorităților dar și din partea societății civile, ar trebui să fie maximă. Și atunci, este oare necesară ridiculizarea, umilirea, batjocorirea idolatrizatului profet al națiunii musulmane, Mohamed, sub formă de provocare, prin intermediul unor caricaturi, mai mult sau mai puțin „pornografice”, pentru promovarea laicității și a libertătii de exprimare în Franța? Într-o țară în care această comunitate confesionala este deosebit de importantă și în care (lumpen)terorismul islamist, nu numai că nu poate fi stopat, dar nici măcar controlat, pentru că este nedetectabil, invizibil si virtual, din păcate, care în urma unui „click” devine o sumbră realitate. Această decapitare a profesorului Samuel Paty, ca urmare a unui atac terorist islamist, este cea de-a doua, după cea din 26 iunie 2015 la Saint-Quentin-Fallavier (departamentul Isère, regiunea administrativă Auvergne - Rhône-Alpes), în care asasinul terorist islamist Yassin Salhi, arestat la locul dramei, se va siucide în închisoare (detenție provizorie) în seara zilei de 22 decembrie 2015, și cel de-al 6-lea atentat islamist în Franța în acest an. După atacul terorist islamist al lui Mohammed Merah (în martie 2012), profesorul Samuel Paty este cea de-a 267-a victimă în 20 de atacuri teroriste islamiste perpetrate pe teritoriul național (francez). [A se vedea pentru detalii lucrările autorului: Terorismul nu are religie (Partea IV). Terorismul islamist în Lumea Occidentală după la declanșarea GOWT (Global War on Terror), respectiv, „Allah(o)u Akbar”. Partea V. Atacurile teroriste din Franţa şi Uniunea Europeană în ultimul deceniu și Allahu Akbar! Incursiune în domeniul jihadologiei şi terorismului modern, contemporan. Investigații jurnalistice în serial (Vol. 1 & Vol. 2)]. În încheiere, nu pot să nu menționez aici dezacordul meu total cu politica macronistă și cu punctul de vedere al săptămânalului Charlie Hebdo, în privința libertății de exprimare. Pentru că eu cred că în plin proces al presupușilor complici ai teroriștilor implicați în atacurile teroriste islamiste din perioada 7-9 ianuarie 2015 la Paris, vigilența din partea autorităților dar și din partea societății civile ar trebui să fie maximă. Și atunci, este oare necesară ridiculizarea, umilirea, batjocorirea idolatrizatului profet al națiunii musulmane, Mohamed, sub formă de provocare, prin intermediul unor caricaturi, mai mult sau mai puțin „pornografice”, pentru promovarea laicității și a libertătii de exprimare în Franța? Într-o țară în care această comunitate confesionala este deosebit de importantă și în care (lumpen)terorismul islamist, nu numai că nu poate fi stopat, dar nici măcar controlat, pentru că este nedetectabil, invizibil si virtual, din păcate, care în urma unui „click” devine o sumbră realitate. Astfel, ar fi fost oare necesar ca profesorul Samuel Paty să exemplifice libertatea de exprimare în Franța prin caricaturile „pornografice” ale lui Charlie Hebdo, ceea ce, din câte sunt informat (din surse oficioase, dar sigure!), făcea în fiecare an?! Chiar dacă unele surse apropiate dosarului menționează că acesta ar fi fost un profesor cu vocație didactică, pasionat și dedicat profesiei, apreciat de o majoritate de audiați (în dosar) din anturajul său, n-ar fi neglijabil nici numărul celor care îl considerau rasist și provocator (și chiar „dereglat mintal”), cu atât mai mult cu cât originile sale par a fi evreiești, având în vedere faptul că prenumele de Samuel (Samuele, Samaäel, Smael, Ismael, Saël, Same, Sami, Samad – prenume biblic în țările anglofone dar și în Franța) este de origine evreiască, iar în limba ebraică, acesta înseamnă „nume de Dumnezeu (numele Domnului, etc.)”. Cu origini din Vechiul Testament, Samuel este fiul lui Ana (sterilă).Încă din tinerețe, Domnul (Dumnezeul) l-ar fi chemat să-l asiste, iar ulterior, ar fi lucrat ca judecător în Israel, după care devine și el, profet.La solicitările Domnului (Dumnezeul), acesta îl va desemna pe Saül ca rege al evreilor, dar după infidelitatea lui, Domnul îl va prefera pe ciobanul David.În tradiția evreiască, acesta îl consideră pe Samuel ca autor al lucrării „Cartea Judecătorilor”, care povestește istoria evreilor până la apariția regatului.Chiar dacă numărul său norocos era 8, ceea ce poate că l-ar fi ajutat să aibă câștig de cauză pe 8 octombrie (la poliție) contra plângerii lui Brahim Chnina, care îl acuza de „distribuire de imagini pornografice”, peste exact, alte 8 zile, din păcate, n-a mai avut aceași șansă. Eu sunt un liber cugetător, mai exact, un ateu existențialist (adept al lui Søren Aabye Kierkegaard, Edmund Husserl, Martin Heidegger, Jean – Paul Satre, Albert Camus, Fiodor Dostoievski, Miguel de Unamuno, Franz Kafka), dar nu mi-am permis niciodată, cel puțin, în spațiul public să critic pe cineva pentru confesiunea religioasă pe care o are sau practică. Am considerat că este indecent și imoral să fac așa ceva, ceea mi-a permis să intrețin relații strânse de amiciție sau prietenie, atât cu creștini (otodocși, catolici, protestanți) cât și cu evrei și mai ales cu musulmani.){kind=link}