Cu un deceniu în urmă, am susținut lucrarea de dizertație cu titlul de mai sus după finalizarea masterului de comunicare managerială și resurse umane, în cadrul SNSPA București, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Lucrarea a primit nota 10. La rândul ei, lucrarea reprezintă o continuare a activității pe care am desfășurat-o în iunie-decembrie 2007, publicaând o serie de articole despre stima de sine. În cadrul ultimului articol din acea serie, pe 31 decembrie 2007 anunțam pentru prima oară public în cadrul articolului „Printre dealurile și văile stimei de sine” posibilitatea cititorilor seriei de articole despre stima de sine publicată pe DaMaiDeparte.ro de a participa în proiectul „Inventarul AT al stimei de sine”. Acesta este instrumentul central cu care am realizat partea practică a dizertației. Cu ocazia acestei aniversări, vă invit să citiți rezumatul lucrării, tradus din limba engleză de Ștefan Constantin Bădrăgan, căruia îi mulțumesc pe această cale.

Rezumat științific. Dizertația este formată din:

(a) o abordare analitică și critică a următoarelor concepte specifice psihologiei personalității: Nivelul Stimei de sine (SEL=Self Esteem Level), Stabilitatea Stimei de sine (SES=Self Esteem Stability), Încredere de Sine (SC=Self Confidence), Respect, Respect față de Sine, ego, narcisism, cadru de referință, puterea ego-ului, mândrie, caracter, asumarea riscului, scenariul gândirii (TS=thinking scenario), direcția motivației – cu scopul de a le structura și de a le diferenția – şi
(b) o cercetare făcută cu ajutorul unui chestionar psihometric cantitativ multidimensional, o investigație calitativă și o analiză grafologică.

Conceptele folosite în această lucrare vin din șase arii: psihologia personalității (fie că este pentru uz individual, educațional sau organizațional), psihoterapie, programare neurolingvistică (NLP=NeuroLinguistic Programming), analiză grafologică, analiză tranzacțională (specific, triunghiul dramatic conținut de formula lui Karpmann) și coaching.

Psihologie versus NLP (Neuro-Linguistic Programming) în România

Câmpurile de studiu pentru care această cercetare poate avea implicații sau pentru care ar putea să ofere o înțelegere mai bună sunt: psihologia personalității, psihologia organizațională, NLP, analiză grafologică, design-ul metodologic de cercetare, life coaching, analiză tranzacțională și psihoterapie. Descoperirile principale ale acestei dizertații sunt argumentate atât de secțiunile de meta analiză, cât și de cele de cercetare: Stima de sine (SE=Self Esteem) are două componente separate, independente, care produc efecte diferite: nivelul stimei de sine și stabilitatea stimei de sine.

În ciuda faptului că nici cercetările anterioare, nici lucrarea de față nu stabilesc o structură definitivă pentru nici una dintre acestea, acest studiu corelează informații din abordări anterioare și argumentează, cu date, diferențele propuse în ipoteză;
Stima de sine este un metatip psihologic heterogen, complex, format din câteva concepte ce nu pot fi explicate prin două sau trei dimensiuni uşor de descris. Este un metatip, nu un metaprogram (MP);
Respectul de sine și stima de sine sunt concepte separate, individuale și independente;
Stima de sine diferă de încrederea în sine, deși nu este clar dacă încrederea în sine face parte din stima de sine (după cum anumite surse și propriile cercetări par a arăta) sau este un concept de sine stătător, în același fel în care respectul de sine este pentru stima de sine;
Narcisismul și ego-ul nu sunt dimensiuni care subliniază o stimă de sine exacerbată, sunt concepte individuale diferite, care mai degrabă relaționează cu o stimă de sine scăzută sau instabilă și se pot manifesta ca și complexe de superioritate sau de inferioritate;
Stima de sine este un concept destul de diferit fată de puterea ego-ului sau faţă de caracter;
Componente importante și fundamentale ale nivelului stimei de sine sunt: TS (scenariul gândirii) și gradul de management al obiectivelor;
Nivelul stimei de sine și stabilitatea stimei de sine pot fi măsurate grafologic;
Respectul de sine este un concept relaționat cu respectul în relație cu alții. Nu este clar încă din informațiile disponibile, din cercetări anterioare sau din cercetarea actuală, care sunt caracteristicile clare ale conceptelor, relațiilor, dar pe baza investigării conceptelor și a datelor furnizate de acest studiu, nu putem măsura respectul de sine fără a măsura relațiile pe care fiecare individ le are cu alții;
Un aspect comportamental fundamental al stimei de sine este răspunsul la stimulii externi precum: provocare, eșec, conflict, distress și violență, fie verbală sau fizică, inclusiv și în special intimidarea (bullying);
Asertivitatea joacă un rol major în corelație fie cu stabilitatea stimei de sine fie cu respectul de sine (la momentul de față nu este clar, deoarece datele obținute nu corelează cu teorii sau lucrări anterioare pe acest subiect);
Cercetările calitative și cantitative oferă descoperiri similare. Validitatea externă pentru acest studiu nu este solidă, dar este acceptabilă;

Există descoperiri conceptuale și rezultate ale cercetării ce susțin o direcție clară pentru studii viitoare. Dezvoltarea chestionarului a început în 2007. Cercetarea a fost aplicată în 2009-2010 pe o populație de elevi în clasa a 12-a din liceele din București (N=123), cu vârste cuprinse între 17 și 19 ani, luând în considerare construirea unui instrument psihometric valid din punct de vedere științific pentru a măsura stima de sine, folosind atât metode cantitative cât și calitative. În timp ce partea cantitativă a fost structurată pornind de la o activitate a psihoterapeuților, nu a cercetătorilor, rezultatele s-au dovedit a fi în concordanță cu rezultate provenite din lucrări anterioare.

Concepte cheie în această dizertație: acceptare, agresiune, asertivitate, away from, răspunsul la provocare, caracter, coaching, comunicare, competentă, condițional, necondițional, depresie, dezvoltare, demnitate, distress, triunghi dramatic, puterea ego-ului, ego, autocontrol emoțional, extern, eșec, faimă, feed-back, cadru de referință, viitor, scop, grafologie, recunoștință, fericire, sănătate, stimă de sine ridicată, respect de sine ridicată, independență, complex de inferioritate, ingratitudine, interior, respect de sine scăzut, stimă de sine scăzută, metaprogram, metatip, greșeală, direcția motivației, narcisism, programare neuro-lingvistică, NLP, optimism, persecutor, persistență, branding personal, pesimism, portret, mândrie, psihoterapie, reacție la incertitudine, respect, asumarea riscului, salvator, acceptare de sine, încredere în sine, nivelul de stimă de sine, stabilitatea stimei de sine, stimă de sine, cunoaștere de sine, respectul de sine, simțul orientării, sensibilitate, stabil, complexul de superioritate, sprijinul, adolescenți, scenariul gândirii, spre, încredere, tip, instabil, vanitate, victimă, virtute, visare.

Marcus Victor Grant

Copyright©Marcus Victor Grant 2011-prezent. Traducere și adaptare de Ștefan Constantin Bădrăgan a articolului „The Psychometric Measurement of the Self-Esteem” publicat inițial în limba engleză la data de 23 iunie 2011 pe Analytic Vision. Copyright © Marcus Victor Grant, toate drepturile rezervate.

Notă. A se vedea și articolul