Medalion poetic – Iurie Braşoveanu – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Interviu realizat de Miriam – Nadia Dabău (scriitoare și jurnalistă – Paris)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
Căutând printre valorile ascunse ale artei poetice, am descoperit o „piatră preţioasă,” pe care intemperiile timpului a şleifuit-o cu toate cele necesare de a străluci. L-am descoperit prin intuiția poetică, căci noi poeţii, ne simțim aşa cum „curge apa de izvor”.
Iurie Brașoveanu (IB): Iurie Brașoveanu sunt Eu, în mai multe ipostaze: mai întăi de toate artist plastic de profesie (grafician, pictor-iconograf), apoi într-aceiaș măsură-poet de suflet. Totodată, pedagog (profesor de arte plastice) și nu în ultimul rănd jurnalist de vocație.
MD:Ce reprezintă poezia pentru dvs. şi ce diferență este între a fi poet moldav şi poet român?
IB: Poezia pentru mine e ca un izvor cu apă vie, ea mă ridică, mă coboară, mă înalță, mă frămăntă, mă înduioșează și mă încăntă…Poezia este Universul meu plin de magie, farmec și bucurie! Poezia este a mea tristețe, rătăcire și regăsire, e cea mai scurtă cale spre Dumnezeu și măntuire…Cultura în Republica Moldova are aceleași valori, rădăcini, limbă și tradiții. Vizavi de Cultura din Romănia aș putea să spun că acum a devenit pe bune, puntea de unire a neamului romănesc de pe ambele maluri de Prut. Practic, nu se deosebește, doar că s-a mai înrădăcinat și păstrat influența Culturii ruse, din motive bine cunoscute.
MD:Credeți că politica influienţează cultura în ţara dvs, dar şi pretutindeni?
IB:Da, desigur. Politica înfluențează Cultura, prin deciziile asumate la nivel legislativ. Dar spiritual, practic nu. Oamenii de cultură demult au făcut Unirea prin Artele frumoase, prin aceiaș limbă, muzică, poezie, jurnalizm s.a.m.d
MD:Cum vedeţi poezia astăzi? Vă influienţează într-un fel pe dvs?
IB: Eu mă strădui să văd partea plină a paharului. Talentul naște poezia de valoare! Eu personal, mă strădui să respect structura, ritmul, rima și stilul poeziei. Cei care fac poezie de măina a doua, la comandă, cu IA, nu merită atenția mea. E prea scump timpul ca să polemizez la această temă. Cel mai bun juriu este cititorul!
IB: Optez pentru hrana spirituală, dar o condimentez în majoritate, cu cea vegetariană! Hobby sunt:muzica de calitate, plimbările în sănul naturii și sportul. ..
MD: Dacă aţi fi preşedinte de ţară pentru o zi, ce aţi face?
MD:Ce adresați cititorilor noștri și celor de la Magazin Critic?
IB: Cititorilorrevistei Magazin Critic le doresc să citească cu interes această publicație de valoare, să aprecieze și să fie atrași de magia cuvăntului, să fie exigenți fața de sine și critici în lupta cu viciile societății! Dacă aveți interes față de creația mea, Vă mulțumesc! Urmăriți-mă și urmați-mi îndemnul, iar eu mă vou strădui să nu dezamăgesc!
Dragii mei, ce frumos poate gândi cineva cu valori morale ridicate, pentru care scrisul, arta rămân prioritate în viaţă Noi specia umană, devenim mai buni cultivând valori spirituale care vor rămâne pentru generația urnătoare. Mulţumesc frumos Iurie Braśoveanu pentru mărturisirea dvs. Atașez mai jos o poezie şi o grafică a domniei sale.
Tablou celest.Scriam cu diamantul de tăcere/Și stelele vedeau cum lăcrimam./Eu împleteam un drum de mângâiere/Spre chipul tău pe care-l căutam./Din gândul meu, pe fruntea ta senină,/Pictam cu drag Luceferii din Cer./Din ochii tăi eu culegeam Lumină/Și renășteam tabloul meu stingher./– Ce tristă ești tu, viață, fără tine…/De ce mi te ascunzi de mine-n ploi?/– Ah! Dragul meu, oglindă ești în mine,/Suntem noi singuri lacrima din noi./Tu mă picteză Cer din poezie,/Eu prin al tău cuvânt te-am căutat./În inima ta sunt atât de vie!/Eu sunt iubirea ta! Nu te-am uitat!/Și, tresărind la vorbele cu șoapte,/Doar stelele vedeau cum lăcrimam./Eu desenam luminile în noapte,/Pe chipul tău pe care-l căutam.
Vă adresez sincere mulțumiri pentru interviul deosebit pe care l-ați realizat cu umila mea ființă, poetul și graficianul Iurie Brașoveanu.Prin întrebările inspirate, sensibile și bine documentate, ați reușit să puneți în lumină nu doar arta de a scrie poezie, ci și valorile culturale din Republica Moldova și Romănia, precum și a redescoperi, promova personalități notorii de pe ambele maluri de Prut. Am rămas încăntat de profesionalismul, eleganța și căldura cu care conduceți dialogulși măiestria domniei voastre de a transforma un simplu interviu într-o veritabilă întâlnire cu sufletul creatorului. Astfel de discuții contribuie la valorificarea talentelor, promovarea culturii autentice și la apropierea publicului de oamenii care o slujesc cu suflet și dăruire. Vă felicit pentru munca pe care o desfășurați și vă doresc inspirație, sănătateși cât mai multe interviuri memorabile, care să îmbogățească spațiul cultural românesc. Cu aleasă prețuire și recunoștință, Iurie Brașoveanu
Notă.Iurie Brașoveanus-a născut la 7 noiembrie 1962 în satul Copăceni, raionul Sîngerei. A absolvit Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală” și Facultatea de Pictură și Grafică a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Timp de 20 de ani, a fost profesor de pictură la Școala de Arte Plastice din Sîngerei și la cele trei școli generale din acest oraș. Din 2001 pînă în 2020, aflîndu-se în Franța și Italia, s-a ocupat de pictura iconografică, tablouri religioase, portrete, restaurări de mobilă și anticariat, icoane și tablouri. A pictat două biserici din Republica Moldova și două din Italia. De asemenea, a ilustrat 30 de cărți semnate de autori din R. Moldova, România și Italia și a pictat 13 icoane.
Patrimoniul de ieri-implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
Abstract. The visual artist, teacher and poet Iurie Braşoveanu created illustrations and covers for the books of poets from the Republic of Moldova, Romania, Italy, Cuba, Armenia, Israel, etc. The illustrations signed by the artist are created in the pen ink technique, sometimes combined with watercolor. In them, the author uses various forms of symbolism approached in a surreal, geometric way, with abstract elements. Consisting of multiple points, the transparency of his graphic structures is associated with neo-impressionist painting made in the pointelist technique. The compositions of the illustrations include portrait images enriched with details and plastic elements descovering symbolic contents related to life (activity), spirit and destiny. This ideational triad also suggest plastic meditations of religious content based on sacred and divine symbols.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.