Acasă Interviu Medalion poetic – Iurie Braşoveanu – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural –...

Medalion poetic – Iurie Braşoveanu – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Interviu realizat de Miriam – Nadia Dabău (scriitoare și jurnalistă – Paris)

1332
0

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Căutând printre valorile ascunse ale artei poetice, am descoperit o „piatră preţioasă,” pe care intemperiile timpului a şleifuit-o cu toate cele necesare de a străluci. L-am descoperit prin intuiția poetică, căci noi poeţii, ne simțim aşa cum „curge apa de izvor”.

Iurie Brașoveanu (IB):  Iurie Brașoveanu sunt Eu, în mai multe ipostaze: mai întăi de toate artist plastic de profesie (grafician, pictor-iconograf), apoi într-aceiaș măsură-poet de suflet. Totodată, pedagog (profesor de arte plastice) și nu în ultimul rănd jurnalist de vocație.

  • MD: Ce reprezintă poezia pentru dvs. şi ce diferență este între a fi poet moldav şi poet român?

IB:  Poezia pentru mine e ca un izvor cu apă vie, ea mă ridică, mă coboară, mă înalță, mă frămăntă, mă înduioșează și mă încăntă…Poezia este Universul meu plin de magie, farmec și bucurie! Poezia este a mea tristețe, rătăcire și regăsire, e cea mai scurtă cale spre Dumnezeu și măntuire…Cultura în Republica Moldova are aceleași valori, rădăcini, limbă și tradiții. Vizavi de Cultura din Romănia aș putea să spun că acum a devenit pe bune, puntea de unire a neamului romănesc de pe ambele maluri de Prut. Practic, nu se deosebește, doar că s-a mai înrădăcinat și păstrat influența Culturii ruse, din motive bine cunoscute.

  • MD: Credeți că politica influienţează cultura în ţara dvs, dar şi pretutindeni?

IB: Da, desigur. Politica înfluențează Cultura, prin deciziile asumate la nivel legislativ. Dar spiritual, practic nu. Oamenii de cultură demult au făcut Unirea prin Artele frumoase, prin aceiaș limbă, muzică, poezie, jurnalizm s.a.m.d

  • MD: Cum vedeţi poezia astăzi? Vă influienţează într-un fel pe dvs?

IB: Eu mă strădui să văd partea plină a paharului. Talentul naște poezia de valoare! Eu personal, mă strădui să respect structura, ritmul, rima și stilul poeziei. Cei care fac poezie de măina a doua, la comandă, cu IA, nu merită atenția mea. E prea scump timpul ca să polemizez la această temă. Cel mai bun juriu este cititorul!

  • MD: Sunteţi familist convins?

IB: Căminul familial este cetatea mea. Aici îmi găsesc liniștea și pacea. Aici sălășuiește Inspirația, aici jonglez cu Muzele, aici lucrez și creez…

„Lumea Antică” de Iurie Brașoveanu sau o secundă mare cât o eternitate

  • MD: Credeţi că unirea culturală a celor două ţări este benefică şi va aduce ceva nou?

IB: Da, cred și sper. Trăim timpurile cănd Unirea e la ordinea de zi! Ori acum, ori niciodată! Desigur, Unirea ar îmbunătăți și îmbogăți tezaurul poetic, literar, muzical și nu numai, de fapt, pe toate aspectele.

Iurie BRAȘOVEANU: TU, MAMĂ

  • MD: Ce hobyuri aveţi şi ce mâncare preferați?

IB: Optez pentru hrana spirituală, dar o condimentez în majoritate, cu cea vegetariană! Hobby sunt: muzica de calitate, plimbările în sănul naturii și sportul. ..

  • MD: Dacă aţi fi preşedinte de ţară pentru o zi, ce aţi face?

IB: Dacă aș fi președinte de țară aș pune la funcții de conducere, în capul mesei valorile: profesionalizmul, onestitatea, meritocrația, și integritatea.

Iurie Brașoveanu-FLOAREA MEA CELESTĂ

  • MD: Ce adresați cititorilor noștri și celor de la Magazin Critic?

IB: Cititorilor revistei Magazin Critic le doresc să citească cu interes această publicație de valoare, să aprecieze și să fie atrași de magia cuvăntului, să fie exigenți fața de sine și critici în lupta cu viciile societății! Dacă aveți interes față de creația mea, Vă mulțumesc! Urmăriți-mă și urmați-mi îndemnul, iar eu mă vou strădui să nu dezamăgesc!

Iurie BRAȘOVEANU: ȘAPTE, ȘAPTE, ȘAPTE…

Dragii mei, ce frumos poate gândi cineva cu valori morale ridicate, pentru care scrisul, arta rămân prioritate în viaţă Noi specia umană, devenim mai buni cultivând valori spirituale care vor rămâne pentru generația urnătoare. Mulţumesc frumos Iurie Braśoveanu pentru mărturisirea dvs. Atașez mai jos o poezie şi o grafică a domniei sale.

Tablou celest.  Scriam cu diamantul de tăcere/Și stelele vedeau cum lăcrimam./Eu împleteam un drum de mângâiere/Spre chipul tău pe care-l căutam./Din gândul meu, pe fruntea ta senină,/Pictam cu drag Luceferii din Cer./Din ochii tăi eu culegeam Lumină/Și renășteam tabloul meu stingher./– Ce tristă ești tu, viață, fără tine…/De ce mi te ascunzi de mine-n ploi?/– Ah! Dragul meu, oglindă ești în mine,/Suntem noi singuri lacrima din noi./Tu mă picteză Cer din poezie,/Eu prin al tău cuvânt te-am căutat./În inima ta sunt atât de vie!/Eu sunt iubirea ta! Nu te-am uitat!/Și, tresărind la vorbele cu șoapte,/Doar stelele vedeau cum lăcrimam./Eu desenam luminile în noapte,/Pe chipul tău pe care-l căutam.

Distinsă Doamnă, Miriam Dabau

Vă adresez sincere mulțumiri pentru interviul deosebit pe care l-ați realizat cu umila mea ființă, poetul și graficianul Iurie Brașoveanu. Prin întrebările inspirate, sensibile și bine documentate, ați reușit să puneți în lumină nu doar arta de a scrie poezie, ci și valorile culturale din Republica Moldova și Romănia, precum și a redescoperi, promova personalități notorii de pe ambele maluri de Prut. Am rămas încăntat de profesionalismul, eleganța și căldura cu care conduceți dialogul și măiestria domniei voastre de a transforma un simplu interviu într-o veritabilă întâlnire cu sufletul creatorului. Astfel de discuții contribuie la valorificarea talentelor, promovarea culturii autentice și la apropierea publicului de oamenii care o slujesc cu suflet și dăruire. Vă felicit pentru munca pe care o desfășurați și vă doresc inspirație, sănătate și cât mai multe interviuri memorabile, care să îmbogățească spațiul cultural românesc. Cu aleasă prețuire și recunoștință, Iurie Brașoveanu

Notă. Iurie Brașoveanu s-a născut la 7 noiembrie 1962 în satul Copăceni, raionul Sîngerei. A absolvit Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală” și Facultatea de Pictură și Grafică a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Timp de 20 de ani, a fost profesor de pictură la Școala de Arte Plastice din Sîngerei și la cele trei școli generale din acest oraș. Din 2001 pînă în 2020, aflîndu-se în Franța și Italia, s-a ocupat de pictura iconografică, tablouri religioase, portrete, restaurări de mobilă și anticariat, icoane și tablouri. A pictat două biserici din Republica Moldova și două din Italia. De asemenea, a ilustrat 30 de cărți semnate de autori din R. Moldova, România și Italia și a pictat 13 icoane.

Patrimoniul de ieri-implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine

Ilustraţii la poezii în grafica de carte a artistului plastic Iurie Braşoveanu (illustrations on poetry in the book graphics of the fine artist Iurie Braşoveanu)

Abstract. The visual artist, teacher and poet Iurie Braşoveanu created illustrations and covers for the books of poets from the Republic of Moldova, Romania, Italy, Cuba, Armenia, Israel, etc. The illustrations signed by the artist are created in the pen ink technique, sometimes combined with watercolor. In them, the author uses various forms of symbolism approached in a surreal, geometric way, with abstract elements. Consisting of multiple points, the transparency of his graphic structures is associated with neo-impressionist painting made in the pointelist technique. The compositions of the illustrations include portrait images enriched with details and plastic elements descovering symbolic contents related to life (activity), spirit and destiny. This ideational triad also suggest plastic meditations of religious content based on sacred and divine symbols.

Articole asociate

Cum privim literatura astăzi? (Partea 1) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la poeta Miriam – Nadia Dabău (Franța – Paris)

Cum privim literatura astăzi? (Partea 2) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la poeta Miriam – Nadia Dabău (Franța – Paris). Elogiu lui Lidia Zadeh cu Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Scriitorul şi poetul modern – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la poeta Miriam – Nadia Dabău (Franța)

Miriam – Nadia Dăbău, o poetă franco – română, „romantică, incurabilă” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând legile în vigoare

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…