Acasă Culturale si Altele Mica Sirenă (Corespondenţă de la JHK – Julia-Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist,...

Mica Sirenă (Corespondenţă de la JHK – Julia-Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, Germania – Frankfurt am Main)

128
0
Suntem într-o colivie de sticlă
Deasupra noastră se întrevede cerul cenuşiu.
Norii se descarcă cu furie şi picăturile de ploaie plesnesc cu putere pe supafaţa netedă şi transparentă.
Ca de atea ori, stăm, după ora de închidere a micului bistro, cu ceaşca în mână, aşezaţi pe un fotoliu împletit din fibre de plastic,ce ne sugerează minunata vacanţă de pe malul mării. Povestim, ne afundăm în discuţii metafizice, existenţialiste, ne bucurăm de scurtul timp ce ne stă la dispoziţie între pauzele cotidianului, plin de datoriile ce aşteaptă să fie împlinite.
Aici, în spaţiul modern, ascuns în spatele unor restaurante şi bănci, în atriumul unde copacii sunt prizonierii unui acvarium enigmatic – prin ai cărui pereţi transparenţi putem privi valurile unei furtuni, dezlănţuite de curând, care îşi lipeşte palmele umede pe pereţii exteriori – , ne-am refugiat, pentru o oră a noastră, pentru un ceas al schimburilor de idei.
În fiecare şuvoi de apă, ce se revarsă peste cupola ce desparte ca o Kippa spaţiul dintre creştetele noastre şi înălţimea infinită, răsună rezonanţa cântecelor Undinelor, melodia ademenitoare a sirenelor Nordului …
Căutarea sensului vieţii în Frankfurt conţine aceleaşi întrebări ca şi în Nordul Europei. Tepoţi simţi pierdut în cosmos şi aici şi acolo…
Dialogul nostru se desfăşoară în jurul ţetorului de basme, Hans Christian Andersen (1805 – 1875, scriitor și poet danez, celebru pentru basmele sale).
Danemarca pare să fie locul potrivit al existenţialismului, atmosfera apăsătoare fiind o stare naturală.
S-au împlinit, în luna mai, 207 de ani de la naşterea lui Søren Aabye Kierkegaard (1813 – 1855, poet, scriitor, filozof si teolog, danez, pionierul gândirii existenţialiste).
A închis ochii la vârsta de 43 de ani, în luna noiembrie 1855, învins de boală şi de o depresie ce l-au însoţit o viaţă.
În cartea să de căpătâi, Sau-Sau, filozoful caută răspunsuri privitoare lasensul vieţii, caută drumul între laicism şi religiozitate.
Deseori este citat cu vorbele: „Viaţanu este o enigmă ce trebuie dezlegată, ci o realitate ce trebuie trăită”. A ales realismul împotriva poeziei? Poate …
Ţin în mână cartea scrisă în 1843, fragmentul intitulat Jurnalulunui seducător. Søren Aabye Kierkegaard descrie în ea jocul amoros al tânărului Johannes – fascinat deestetică – cu frumoasa Cordelia.

„Imaginaţia este fardul natural al sexului frumos”, scrie filozoful, neuitând să adauge: „Nimic nu este mai învăluit în farmec şi blestem decât secretul” …

Am putea crede că între el şi Hans Christian Andersen, care era doar puţin mai în vârstă, s-ar fiputut înfiripa o prietenie învăluită de farmecul gândirii nordice.
În mod interesant, cei doi autori s-au antipatizat şi s-au criticat în mod virulent.
Gândurile noastre traversează timpul, rătăcesc în vise şi idealuri etice. În spatele nostru, luminează o instalaţie electrică, o lampa în formă unei umbrele uriaşe, translucide, ce aşteaptă să-şi găsească aici cumpărătorul. Dar cine cumpără, cu douăzeci de mii de euro,o umbrelă care ar face scurtcircuit la prima picătură de ploaie? Şi totuşi …

Cine ştie? Uneori avem dorinţe atât de exotice…

Asemeni sirenei lui Andersen … Şi-a dorit imposibilul şi a sacrificat totul pentru a-l obţine. Prietenul meu suspină, cuprins de o adâncă tristeţe: „
Cum de a putut să-şi ofere vocea?
Să renunţe la glasul ei? Nu şi-a dat seama că, fără voce, nu mai are nici o şansă?”
Rămân tăcută, scufundându-mă în valurile mării mele interioare…
Nu mi-aş da vocea pentru o întâlnire cu cel drag? N-aş crede că privirea, surâsul pot povesti totul? Mă pregătesc să-i explic logica iraţională a iubirii, când îl aud adăugând: Ce cruzime, să i se ceară tocmai vocea, expresia sufletului ei…”
Îl înţeleg. În mine se trezeşte povestitoarea, Şeherezada, care şi-ar destăinui visele sultanului ei. Ce ar fi Şeherezada fără grai?
De data aceasta, mă convinge.
Cu o hotărâre demnă de laudă, hotărăsc să-mi îngrijesccoardele vocale şi, în timp ce-mi pregătesc serenada nocturnă a cuvintelor, îmi aşez cugrijă ochelarii pe nas.
Ne bem ultimele înghiţituri de cafea.
Mă învelesc în tăcere, îmbinând, în sinea mea, măiestria povestitorului Andersen cu spiritul clar al lui Søren Aabye Kierkegaard: „Ochelarii ascund multe lucruri – chiar o lacrimă în ochi “…
Corespondenţă de la Julia-Henriette Kakucs (Poet, scriitor, eseist, membru al Uniunii Compozitorilor din România,  Germania – Frankfurt am Main)

Julia-Henriette Kakucs, membră a UCMR-ADA – Uniunea Compozitorilor, profesor de psihopedagogie, scriitoare, libretistă și textieră de succes. Muzicalurile „Pip, copilul stelelor” și „Noua poveste a Scufiței Roșii” figurează în repertoriul permanent al Operei din Brașov și al Teatrului Merlin din Timișoara. Cântecele compuse pe textele sale au primit distincții și premii naționale și internaționale. A debutat literar în revista Orizont din Timișoara (1982). Concomitent cu recitalurile de lirică și muzică susținute în Germania și Polonia, scriitoarea a colaborat, cu eseuri și poezie, la numeroase reviste literare, între care Jurnalul Bucureştiului, Observatorul (Toronto), Haifa literară, Isro-Press, Taifas literar, Nautilus, Alchemia și Temeschburger Heimatblatt. Din opera literară a scriitoarei amintim, selectiv, volumele: „Träumerei” (carte bibliofilă de lirică, în limba germană, 2009), „Jurnalul unei emigrații” (2010), „Ploaia din mine” (poezii și eseuri, 2013) și „Cu tine. Solitudini” (însemnări, eseuri, amintiri, 2016). (George ROCA, Rexlibris Media Group. Sydney, Australia, 4 iulie 2019)  
Existențialismul (doctrină filozofică și de acțiune caracterizată printr-o accentuare a individualității, propagarea libertății individuale și a subiectivității), își are originea în lucrările lui Søren Aabye Kierkegaard, fiind dezvoltat, ulterior, prin contribuțiile lui Edmund Husserl și Martin Heidegger, respectiv, Jean-Paul Sartre și ale autorilor grupați în Franța în jurul revistei „Les Temps Modernes (Simone de Beauvoir, Maurice Merleau-Ponty), dar mai ales, prin operele unor mari scriitori, adepti ai „sentimentului tragic al vieții” ca Fiodor Dostoievski, Miguel de Unamuno, Franz Kafka, Albert Camus, etc.
A se vedea și articolele:
Lucrări publicate sub egida Jurnalul Bucureştiului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.