












Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la vizita reginei Maria în Statele Unite ale Americii și Canada, Arhivele Naționale ale României invită publicul la vernisajul expoziției „De la Atlantic la Pacific. Vizita reginei Maria în America”, dedicată unuia dintre momentele semnificative ale diplomației și reprezentării internaționale a României în perioada interbelică. Evenimentul va avea loc marți, 20 octombrie 2026, de la ora 17h00, la sediul central al Arhivelor Naționale ale României, din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 49, București. Cu această ocazie vor lua cuvântul acad. Georgeta Filitti, istoric specializat în istoria modernă a României, perioada fanariotă și relațiile româno-grecești; Laura Gheorghiu, director al Direcției Arhiva Diplomatică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Ștefania Dinu, consultant științific al expoziției și director general adjunct al Muzeului Național Cotroceni; Daniel-Cosmin Obreja, colecționar; Mioara Iofciulescu, director al Academiei de Artă Handmade; Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României; Mirela Tîrnă, curatorul expoziției.
În perioada octombrie-noiembrie 1926, regina Maria a întreprins o amplă călătorie în Statele Unite ale Americii și Canada, însoțită de principesa Ileana și principele Nicolae. De la sosirea la New York până la întâlnirile oficiale, ceremoniile publice și vizitele în comunitățile americane, suverana a captat atenția publicului și a presei. Călătoria a reprezentat o importantă ocazie de promovare a României pe plan internațional. Prin discursuri și întâlniri cu reprezentanți ai vieții politice și sociale americane, regina Maria a contribuit la consolidarea imaginii țării într-un context în care afirmarea internațională a României Mari avea o importanță deosebită. Expoziția propune o incursiune în atmosfera anului 1926, reconstituind etapele călătoriei prin intermediul documentelor istorice și al fotografiilor de epocă. Publicul va putea descoperi atât momentele oficiale ale vizitei, cât și ecoul acesteia în presa vremii și în rândul americanilor obișnuiți, pentru care farmecul suveranei a reprezentat un punct de atracție.
La un secol distanță, mărturiile documentare ne ajută să redescoperim această călătorie și să înțelegem rolul reginei Maria în promovarea României și în dezvoltarea relațiilor cu lumea americană. Evenimentul este organizat de Arhivele Naționale ale României, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe– Unitatea Arhive Diplomatice și Daniel Cosmin Obreja, colecționar. Parcursul expozițional este completat de obiecte din colecția „Regina Maria”, aparținând Academiei de Artă Handmade, care contribuie la reconstituirea atmosferei epocii. Expoziția poate fi vizitată în perioada 21 octombrie 2026–24 ianuarie 2027, în spațiul expozițional al Arhivelor Naționale ale României, din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 49, București. Accesul publicului este gratuit.
Arhivele Naționale păstrează și valorifică cel mai important tezaur documentar al țării–Fondul Arhivistic Național. Cele peste 36.000 de fonduri și colecții includ documente datând de la începutul secolului al XIII-lea până în perioada contemporană: acte medievale și moderne, arhive instituționale și familiale, documente ale perioadei comuniste, hărți, fotografii și acte de stare civilă. Procesul de digitizare accelerat în ultimii ani oferă acces rapid la milioane de documente prin platforma Descoperă Arhivele Naționale.
Notă. Articolele despre Arhivele Naționale Române în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale). Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.




- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






























