Acasă Filosofie & Filosofie politică Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: Mircea Druc „Ură versus Iubire” (Legea...

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: Mircea Druc „Ură versus Iubire” (Legea universală a polarității)

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.
That’s our main and only purpose!
Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
–  Democracy cannot exist without opposition
– Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Legea universală a polarității – Ură versus Iiubire  „Sunt solul dragostei ș-al urii,/Un visător de biruinți,/Ce port blesteme-n cerul gurii,/Drept moștenire din părinți…/Azi simt cum noaptea se coboară/Pe dimineața mea de ieri,/Cum cântul meu se înfășoară/În giulgiul veșnicei tăceri…/Și printre voi îmi duc povoara/Stropit de râs și de noroi,/Căci vai de cine-și pierde țara/Ca să și-o ceară de la voi…” (Octavian Goga, „Cântece fără țară”)

Pre limba Imperiului sovietic–un „eliberator al noroadelor asuprite” – nu era decât „iubire”. În toate celea, oriunde și oricând. Pe mine, însă, „purtând blesteme în cerul gurii drept moștenire din părinți”, mă stingherește folosirea abuzivă a vocabulei „iubire”. În adolescență mă oftica când auzeam la tot pasul: „Мы любим Сталина” („Noi iubim pe Stalin”), „Мы любим Молдавию” („Noi iubim Moldova”)… În prezent, rușii de profesie din Chișinău și Comrat se dau în spectacol: „Мы любим Путина!” („Noi iubim pe Putin!”).

Eram student la Leningrad. Și aveam colege rusoaice. Și îmi părea că una mă simpatizează. Și mie îmi plăcea de ea. Odată, plimbându-ne prin Peterhof, am încercat să-i explic cum se exprimă românii când vine vorba de „любовь” („iubire”). „Tu, Liuba, zici de țara ta „Я люблю Россию” („Eu iubesc Rusia”). O româncă ar zice de țara ei „Mi-i drag de România”. Tu zici „Я люблю мороженное” („Eu iubesc înghețata”). O româncă ar zice „Îmi place înghețata”. Într-o bună zi, tu ai putea să-mi spui: „Я люблю тебя”. O româncă mi-ar spune „Eu țin la tine”. I-am relatat un caz amuzant de la Chișinău cu un viitor poet moldovean, venit dintr-un colhoz la studii în capitală. Învăța cam greu rusa și mereu calchia din română. L-am auzit cum o întreba la telefon pe aleasa inimii lui, o rusoaică: „Ты держишь на меня?” („Tu ții la mine?”). Liuba a replicat: „Ce vreai să spui cu asta?”. „Nimic. Am constatat doar că românii nu folosesc cuvântul „iubire” la tot pasul””. Concluzia colegei: „Oricum, rusa este cea mai bogată și mai frumoasă limbă pe pământ. Eu pe tine te iubesc. Dar nu iubesc românii. Și nici limba lor n-o iubesc!”. După această mărturisire sinceră nu am mai comunicat cu Liuba niciodată.

Au trecut de atunci peste șase decenii. Din anii studenției, preceptul biblic–„Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți!”, neavând un real suport biopsihic, l-am substituit cu „Fă tot posibilul ca să meriți iubirea aproapelui”. Acum, anticipând o întâlnire, o interacțiune sau o experiență cu altă persoană mă resetez, spunându-mi: „Poartă-te cu alții așa cum ai dori să se poarte și alții cu tine”. În scrierile mele vocabula obsedantă „iubire” o substitui și, în dependență de context, folosesc posibile sinonime, locuțiuni, sintagme. Și, întotdeauna, m-a interesat mai mult psihismul (viața psihică) a practicanților religioși decât preceptul „iubirea aproapelui” și specificul confesiunilor acestora. Monoteiștii, derivați din tradiția iudeo-creștină, se confruntă, în plan teoretic, cu un pluralism confesional generalizat. Dar și cu ideea unei eventuale religii universale. Iar din punct de vedere practic, se pune în discuție statutul acestei religii,mai ales, efectele posibile în evoluția statelor și națiunilor. Pare important/interesant că și această religie în devenire, unică și singulară, s-ar axa tot pe Iubire și Pace, ca și creștinismul. De două mii de ani încoace, creștinii, rostesc mereu formula cu „iubirea aproapelui”. Dar regnul uman procedează diametral opus. În zilele noastre, mass-media titrează zilnic informații de genul: „Canibalii din Krasnodar”; „Monstrul din Caracal”; „Un savant suedez propune să revenim la canibalism”; „Un copil de 14 ani a împușcat mortal toți membrii familiei sale”…

Iar pământenii, la nivel individual și chiar național, s-au cam săturat de societatea de piață, de fraude bancare, de încrengături mafiote în toate sferele de activitate umană. Crizele interminabile prin care trecem reprezintă consecințele unor configurații istorice. Problema e mult mai profundă decât lipsa excelenței în educație. Sau natura opresivă a economiei corporatiste globale. Schimbarea necesită mult mai mult decât reorganizarea instruirii la nivel național sau tragerea la răspundere a oligarhilor, a corporațiilor transnaționale pentru consecințele umane și ambientale ale activității lor.

În Era Vărsătorului, „noi, muritorii de rând, ajungem să ne jucăm de-a Dumnezeu” (Dr. Joe Dispenza. Epigenetica). Iar profeții, noii mesageri, contemporanii noștri, „conversează cu Dumnezeu”, răstoarnă paradigme consacrate și schimbă modul de gândire a milioane de oameni. Cărțile, filmele, muzica și activitatea lor ne îndeamnă să trecem de la violență la pace, de la confuzie la claritate, de la Ură la Iubire necondiționată pentru toți. Și asta contrar Legii polarității, una dintre legile universale care guvernează viața pe Terra. Această lege stipulează: orice aspect al realității are opusul său: interior-exterior, lumină-întuneric, bine-rău, pace-război, iubire-ură. Înțelegerea Legii polarității ajută la dezvoltarea ființei umane. Fiecare dintre noi are posibilitatea să aleagă să iubească sau să urască, să ierte sau să deteste, să fie responsabil sau să fugă, să se eschiveze.

În Conversații cu Dumnezeu, vol. 4, Trezirea speciei, Neale Donald Walsch mărturisește: „Înțeleg că spui că sunt iubire, de exemplu, și că toți suntem iubire; că suntem făcuți din iubire, că asta e Cine Suntem. Ei bine, știi, cred că sunt o persoană iubitoare, vreau să fiu o persoană iubitoare. Încerc să fiu o persoană iubitoare, dar prea adesea spun ceva sau fac ceva sau sunt ceva care pur și simplu nu e prea iubitor. Ori nu iubesc Pământul, ori nu mă iubesc pe mine sau, cel mai trist pentru mine, mă comport într-un mod nu prea iubitor față de celălalt. Vreau să trec peste asta. Vreau să depășesc acest nivel. Vreau să trec dincolo de el. Intru în prima treime din al șaptelea deceniu pe acest Pământ și vreau să văd mai mult progres. Cât timp, of, cât timp îmi va lua asta?”.

Locuitorii Planetei ignoră potențialul de Iubire și Pace al religiilor instituționalizate. Și, alarmați de manifestările lor violente, devin tot mai sceptici. Nu cred, însă, că ar fi cazul să ne angrenăm în subminarea tradiționalelor confesiuni creștine, islamice, budiste, iudaice etc. Incontestabil, în toate religiile există aspecte pozitive. Datorită sugestibilității și efectului placebo, rugăciunea sau atingerea moaștelor, mantra și alte practici religioase ajută bigoții în multe situații de viață. Adevăratele probleme rămân Ura, Iubirea și Pacea. Și, bineînțeles, pretențiile istorice revendicate de fiecare religie în parte și complicitatea lor cu Imperiul.

Imperiul pune accentul pe capacitatea umană demonstrată de a urî, a concura și a folosi violența pentru a domina în linie dreaptă: Individ-Popor-Națiune-Umanitate. Imperiul, modelând rețele de comandă, generează niște identități hibride, ierarhii flexibile și multiple schimbări. Drept exemplu elocvent servește Pax Romana–un fenomen istoric marcat de universalitate/globalism. Valoarea conceptului depășește frontierele propriu-zise ale unui stat din Antichitate. Pax Romana a elaborat și impus Umanității diverse criterii de organizare a vieții sociale, concepte de pace, sisteme de ordine internațională, modele de structurare a raporturilor politico-militare pe spații geo-politice largi. Pax Romana a inspirat pe artizanii cunoscutelor stratageme imperiale precum Pax Christiana, Pax Mongolica, Pax Sovietica, Pax Britanica, Pax Americana, Pax Europea, Pax Russica, Pax Sinica și altele de același gen.

Acum 2000 de ani, Imperiul a supraviețuit inventând creștinismul, deturnând în favoarea sa Talmudul, Biblia și mitul lui Isus Cristos. În zilele noastre, stratagema globalizării pare că asigură deocamdată expansiunea imperialistă. Cu certitudine, va mai dura mult timp până când Iubirea și Pacea vor reuși să ghideze națiunile către „Marea Cotitură – De la Imperiu la Comunitatea Terestră”, imaginată în cartea cu același titlu de David C. Korten. Și, deoarece ne convingem treptat că specia umană, încă de la Facere, l-a înțeles pe Dumnezeu într-un mod absolut eronat, tot mai mulți exegeți contemporani se avântă în căutarea adevărului. Rezultatele acestor căutări diferă substanțial de cele înregistrate de profeții clasici și de controversații autori ai numeroaselor „Cărți Sfinte”; categoric, diferă precum genetica lui Gregor Mendel de agrobiologia lui Trofim Lîsenko, sau fizica cuantică de fizica clasică.

Liderii spirituali speră să contribuie la „deșteptarea speciei”. Iată, însă, unul dintre cele mai importante mesaje, transmis chiar de Divinitate, extras din cărțile Conversații cu Dumnezeu, autor Neale Donald Walsch: „Nu credeți nimic din cea ce spun. Pur și simplu trăiți. Experimentați. Apoi trăiți orice altă paradigmă pe care doriți s-o construiți. După aceea, examinați-vă experiența pentru a vă găsi propriul adevăr”. Rămâne de văzut cine, când și cum va fructifica discursul noilor profeți aflați în „căutarea lui Dumnezeu”. E de dorit ca nimeni să nu mai creadă pe nimeni pe cuvânt. Personal, mi-am temperat demult optimismul.

In memoriam Academicianul Vasile Tărâțeanu. „Răstignit pot fi chiar mâine, numai nu pe două hărți!…”. Vasile Tărâțeanu a căzut la creneluri… (prof. dr. Mircea Druc – filolog și om politic din Republica Moldova, Viorel Patrichi – ziarist, scriitor și fotograf)

Adevăratele probleme rămân Ura, Iubirea și Pacea. Astăzi, regret că nu mai am timp să explic documentat de ce rușii nu-i iubesc pe români. De ce ucrainenii nu-i iubesc pe ruși și moldoveni/români. De ce rușii nu-i iubesc pe ucraineni. De ce românii nu-i iubesc pe ruși și pe ucraineni… Și, totodată, mă amărăsc pretențiile istorice revendicate de fiecare religie în parte și complicitatea lor cu Imperiul. De-a lungul mileniilor, Imperiul a creat religii, revoluții, teocrații și ideocrații. Și cele 4 Internaționale-Deminternul, Kominternul, Fininternul și Hominternulavând fiecare la bază Iubirea și Pacea, sunt, de asemenea, opera Imperiului. Numai că în viața reală acționează Legea universală a polarității: nu există Iubire fără Ură, nici Pace fără Război, nici Teză fără Antiteză și nici Optimism fără Pesimism. Actualmente, Imperiul conștientizează necesitatea unei noi religii. Iar Etnoresurecția versus Imperiu devine realitate.

Ziaristul, fotograful și scriitorul Viorel Patrichi: „Putin este mai iubit decât Stalin!”

Mircea Druc este un gânditor autentic, pe care suprastructura politicianistă de la București și de la Chișinău l-a marginalizat. Nu ne trebuie gânditori în politică! Avem nevoie doar de executanți primitivi. De aici provine și percepția eronată că politica este un domeniu care compromite, care pervertește. Complet eronat: politica trebuie să devină știința interdisciplinară a cetății, iar nu ocupațiunea derbedeilor și a infractorilor, cum se întâmplă în România de azi și nu numai. Priviți ce criminali au ajuns la conducerea Rusiei, ce mameluci au urcat în vârful parului din superba Americă. Politicianismul compromite grav politica de care avem nevoie imperativă pentru a construi destinul național. Niște prieteni mi-au zis că nu-i mai impresionează savantul Leon Dănăilă. „De ce?!”, am întrebat eu aproape vexat personal. „Pentru că s-a compromis: a intrat în politică”, a fost răspunsul lor aproape invariabil. M-au descumpănit fiindcă noi avem nevoie de oameni deștepți, de naționaliști adevărați în politică. Unde am învățat că secăturile trebuie să ne conducă la nesfârșit? Unde să ne conducă asemenea lighioane? Spre binele cui? Se gândesc asemenea creaturi la destinul națiunii noastre? Trebuie să facem tot posibilul ca să-i înlăturăm pentru că au devenit un pericol public letal pentru țară…

Articole asociate

Ziaristul Viorel Patrichi: Hulă rusească și arohanță haholă pe… Donul liniștit

Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Moldova și relațiile ei cu Rusia”

Ziaristul Viorel Patrichi: „A murit groparul Uniunii Sovietice” cu trei decenii după „Amurgul unui mare imperiu” (Corespondență de la Moscova – Viorel Patrichi și Mihail Sandu).

Ziaristul Viorel Patrichi: Rusia premiază „presa independentă din Romania”

Nota redacției

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

De ce nu poți fi un Eminescu „deplin” în România (Corespondență de la scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea – membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești/ Die Geschichte der rumänischen Lyrik (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Articolul precedentArticol juridic trilingv. Declarația de creanță în procedura insolvenței în România (Statement of claim in Romania/La déclaration de créance dans le cadre de l’insolvabilité en Roumanie) de la partenerul nostru Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații
Articolul următorVedete de scandal (Corespondență de la scriitorul & cineastul dr. Grid Modorcea, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.