Adaptare după corespondența perechii regale: Regele Carol I al României și Regina Elisabeta I a României, Vol. I (1869-1888) și Vol. II (1889-1913), editura Humanitas în traducerea lui Silvia Irina Zimmermann și Romanița Constantinescu
„„La 180 de ani de la nașterea Reginei Elisabeta I, cunoscută și sub pseudonimul literar de Carmen Sylva, ne-am luat îngăduința de a aduce în luminile rampei viața celei care a fost atât prima regină a României, cât și inegalabila parteneră de viață și strădanie a lui Carol I de Hohenzollern („Regele independenței) întâiul rege al României, care a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor, 48 de ani (cu un an mai mult decât Ștefan cel Mare), singurul domnitor (între 1866-1914) ales prin plebiscit (referendum), iar numele lui răspundea cererii românilor de a avea în frunte un principe occidental.
Carol I a venit în România la cererea autorităților de la București, mai precis a Locotenenței Domnești. Alcătuită din conservatorul moldovean Lascăr Catargiu, liberalul muntean Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie, această regență conducea țara după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866. Domnitorul Unirii Principatelor devenise autoritar, se înconjurase de o camarilă coruptă și încerca să întemeieze o dinastie personală, ceea ce era contrar cererii românilor exprimate în Adunările Ad-Hoc din 1857-1858, de a avea în frunte un monarh constituțional din Europa Occidentală.
În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
Ca urmare, „Misiune ispititoare”, spectacolul lui Liana Ceterchi aduce în luminile rampei pe celebra Carmen Sylva, care a legănat copilăria multora dintre noi, cu poveștile sale, și cea care a lăsat o vastă operă literară: de la poezie, la opere dramatice, romane epistolare, jurnale, memorii și nuvele. Pe celebra Carmen Sylva care a făcut cunoscută lumii occidentale, poezia populară românească, prin traducerile ei și a fost în același timp muză și mecena pentru mulți artiști printre care: Nicolae Grigorescu, Dimitrie Gh. Dinicu, I. L. Caragiale, Elena Văcărescu, Vasile Alecsandri și nu în ultimul rând a lui George Enescu, copilul ei de suflet, care a mărturisit despre ea că era „o nedezmințită întruchipare a bunătății.””
Este adusă în luminile rampei celebra Elisabeta I, și „mama răniților” din timpul Războiului de neatârnare 1877, prima regina care a făcut fotografie publicitară, cea care a fondat orașul Orbilor (Vatra Luminoasă), și care nu a pregetat niciun moment în a-și dărui gândurile și inima treburilor țării în „Misiunea ispititoare” pe care „bunul Dumnezeu i-a încredințat-o pentru România.” în regia lui Liana Ceterchi.
Distribuție: Liana Ceterchi, Teodora Toader, Asistentă regie si sunet: Teodora Toader, Asistență video: Maria Scarlat Malița, Spectacol propus de Asociația femeilor din Teatru „If…/Dacă…pentru femei”. Premiera: vineri 31 martie, ora 19h00 în Sala I.C. Brătianu, Str. Biserica Amzei nr. 5-7, Relații și rezervări bilete la nr. de Tel. 021.314.66.37, Biletele se pot cumpăra de la casieria Sălii Dalles de pe Magheru sau online, prețul unui bilet fiind 40 Ron.
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
[…] Spectacolul de teatru „Misiune ispititoare” pe scena Centrului Cultural Dalles din București […]