Acasă Dezvoltare Personală „Model de scrisoare” cu caracter „terapeutic” adresat unui tată alcoolic („anonim”) care...

„Model de scrisoare” cu caracter „terapeutic” adresat unui tată alcoolic („anonim”) care a „uitat” să plătească pensia alimentară…

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.
That’s our main and only purpose!
Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
–  Democracy cannot exist without opposition
– Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Această scrisoare am scris-o în 2016 și i-am expediat-o tatălui meu atunci când aveam 30 de ani. Public această scrisoare, cu câteva editări importante care țin de actualitate. Până în prezent, am păstrat această scrisoare privată, însă mai mulți prieteni și clienți au fost curioși să o citească, deoarece reprezintă un model bun de stabilire a granițelor (boundaries) ca adult pentru un părinte care are comportament abuziv. Așadar, sper ca acest conținut să vă inspire să stabiliți de asemenea granițe ok cu părinții voștri sau alte persoane cu comportament abuziv.

Părinții îi învață pe copii să vorbească. Copiii îi învață pe părinți să tacă.”  (Proverb evreiesc)

Dragă tată, 

Ți-ai exprimat dorința de comunicare cu mine prin telefon. Am înțeles că e important pentru tine ca asta să vină de la mine. În acest sens, consider că a noastră comunicare disfuncțională de până acum merită să fie transformată radical, pentru îmbunătățirea calității vieților noastre. De aceea, îți propun și îți explic o serie de 12 reguli pe care le propun (compatibile cu Cele 12 porunci ale lui Iisus Hristos din Evanghelia Vieții Desăvârșite)”.

  •  Regula n01. Atâta vreme cât mă compari cu tine (de exemplu că tu la vârsta mea erai angajat de mult), te rog să nu-mi mai dai sugestii pe care nu le-ai încercat. Este ok să-mi dai exemple din experiența ta de viață fără să mă compari cu tine. Eu am standarde și obiective diferite. Atâta vreme cât mă compari cu alții de vârsta mea, atunci eu mă simt liber să te compar cu alți părinți. Crede-mă, nu ieși favorabil, deci e o idee bună să nu faci asta. Este important să înțelegi din poziția de părinte că a compara copiii reprezintă o formă de abuz emoțional. Înțeleg intențiile tale pozitive. Atunci când faci asta, chiar cu aceste intenții, eu resimt furie și neputință. Mai exact, nu pot fi cine îți dorești tu să fiu, pentru că eu deja am o identitate, care s-a creat în absența ta.
  • Regula n02. Atâta vreme cât tu mă vorbești pe la spate de față cu toată familia (publicul ales de tine), eu mă simt liber să încep să scriu public despre tine, de față cu toți cititorii blogului meu. Am vreo 1100 de abonați, vreo 600 de vizualizări pe zi și numărul acesta cel mai probabil va crește. Ăsta ar fi publicul ales de mine. Deci cred că ar fi o idee mai bună să comunici direct cu mine și să-ți alegi mai bine cuvintele. Știu că nu ești obișnuit să-ți comunici deschis emoțiile. Nu-i nimic, poți să înveți. Te sprijin eu dacă vrei. Este important pentru mine să nu mă simt singur și oaia neagră în familia Alexandrescu. Încă mă mai simt mândru că port acest nume.
  • Regula n03. Atâta vreme cât nu-ți cer bani, te rog să nu mă întrebi ce fac cu ai mei și cu ai altora. Simt că dacă vei reuși să accepți deciziile mele cu privire la bani, am să reușesc să câștig măcar în unele luni mai mult decât cheltui, așa cum deja s-a întâmplat de câteva ori în ultima vreme cât nu am mai comunicat cu tine.
  • Regula n04. Orice îmi dai acum, nu va compensa nici lipsa ta în viața mea când eram mic, nici contribuția emoțională negativă prin critică de când eram în facultate până acum, și nici banii pe care mama și cu mine am fi putut să-i obținem de la tine dacă nu o opream insistent pe mama de la a te da în judecată pentru pensia alimentară. Mă doare să aud scuzele tale pentru că pe de-o parte îmi comunică faptul că tu resimți asta ca pe o datorie a ta față de mine sau ca de o presiune din partea mea asupra ta. Te rog să te consideri eliberat. Așa, poate am să reușesc și eu să trăiesc mai liniștit.
  • Regula n05. Până acum, cu banii pe care i-aș fi primit pe baza drepturilor pe care le aveam legal și prin Codul Familiei ca pensie alimentară de la tine, aș fi putut să-mi cumpăr lejer o garsonieră sau un automobil. Deci te rog să nu mă mai întrebi de ce nu mă preocupă asemenea paralelipipede. Este important pentru mine ca tu să înțelegi că eu prețuiesc mai degrabă investiția în dezvoltarea mea personală. Nu mă aștept ca tu să înțelegi asta, pentru că pe termen scurt, dezvoltarea personală nu se măsoară în bani.

Intelligence – Practical applications. „Algoritmul” recuperării pensiei alimentare și de întreținere din străinătate în contextul globalizării și mondializării (Legislația în vigoare, Convenția de la New York – Lista statelor semnatare). Studii & Cercetări privind structura și stratificarea socio – economică a societății civile franceze. Monoparentalitatea (monoparental family).

  • Regula n06. Am reținut că nu te interesează ce scriu eu. Nu am să-ți mai trimit de acum încolo cărțile mele. Știu că tu vrei altceva de la mine. N-ai să primești.
  • Regula  n07. Nu este ok să comunici cu mine când ești beat sau amețit. Dacă percep asta, atunci sistez comunicarea. Înțeleg că în trecut ai fost crescut într-un mediu care favoriza asta. Știu că România în general prezintă probleme grave în legătură cu dependența de alcool. Știu că acum nu mai bei ca altă dată. În același timp, un alcoolic rămâne un alcoolic. Nu este ok să fii unul în preajma mea, nici când vorbim la telefon. Te rog să nu răspunzi la telefon dacă știi că ești beat sau amețit.
  • Regula n08. Nu îți dau voie să spui „dar”, „însă”, „totuși” și altele asemănătoare fără să-mi spui câte 3 lucruri (diferite) pozitive la mine înainte de fiecare folosire a unui asemenea cuvânt. Este important pentru mine să am mai multe chestii pozitive din partea ta. Până acum, estimez că au fost vreo 11 ani de feed-back negativ, cicăleli, critici, nemulțumiri și neîncredere. Gata. Ajunge!
  • Regula  n09. Dacă vrei să ne vedem, atunci vino tu pe la București pe cheltuiala ta. Dacă vrei, poți să stai la mine. Înțeleg și respect hotărârea ta de a-ți petrece partea mai importantă a restului vieții tale cu Manuela [a doua soție a lui tata]. Sper că vei înțelege și consecințele care decurg din asta.
  • Regula  n010. Eu nu sunt dator să te sun, tu nu ești dator să-mi răspunzi. Dacă mă suni și nu răspund, este pentru că nu pot să vorbesc momentan. Atunci când pot să vorbesc, încerc să te caut. Dacă ne sincronizăm, bine. Dacă nu, iarăși bine. Aceeași regulă funcționează cu tot restul lumii cu care vorbesc eu la telefon.
  • Regula  n011. Eu îmi rezerv dreptul de a nu fi de acord cu tine, cu argumente. Dacă nu vrei să asculți aceste argumente și mai ales dacă repeți același refren din anii anteriori, înseamnă că de fapt îți dorești un monolog. Dacă vrei un monolog, înregistrează-te singur vorbind și roag-o pe Manuela să-mi trimită înregistrarea prin e-mail.
  • Regula  n012. Îmi rezerv dreptul ca sugestiile nesolicitate să fie returnate expeditorului. Îmi rezerv dreptul să-ți închid telefonul în mijlocul conversației dacă nu respecți regulile 7, 8 și 11. Este important pentru mine să încep să-mi exprim refuzul și nemulțumirea în moduri mai directe față de tine. Te rog să te obișnuiești cu ideea și să-ți schimbi comportamentul și atitudinea dacă vrei în mod autentic să comunicăm, chiar și prin telefon.

Dacă nu accepți aceste reguli de comunicare, atunci ele sunt deschise negocierii, mai puțin 7 ,8 și 11.

Fiul tău, Ștefan  26 iunie 2016

Marcus Victor Grant (consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP), consilier în carieră, Global Career Development Facilitator și cofondator al Asociaţiei Române de Coaching

Articol asociat

Vindecare „en gros” vs „medicină en detail” (Integral). Concluzii personale

Nota redacției

DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române. Epistemologia activității de intelligence (Epistemology of intelligence)

DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române. Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale (Information and the need to manage information resources)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Articolul precedentProtejat: Intelligence – Practical applications. „Algoritmul” recuperării pensiei alimentare și de întreținere din străinătate în contextul globalizării și mondializării (Legislația în vigoare, Convenția de la New York – Lista statelor semnatare). Studii & Cercetări privind structura și stratificarea socio – economică a societății civile franceze. Monoparentalitatea (monoparental family).
Articolul următorConferința „Gâlceava babelor din lumea bună. Un proces mai lung ca un război. Alexandrina Fălcoianu versus Sabina Cantacuzino” la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.