Model românesc de agricultură ecologică validat la Bruxelles în cadrul proiectului european Agroecology-Transect – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Prof. dr. Costin Lianu (președinte ACEX, Inter-Bio și Wallachia eHub)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
În data de 25 iunie 2026, România și-a prezentat experiența în domeniul agriculturii ecologice în cadrul conferinței finale a proiectului european Agroecology-Transect, desfășurată la Bruxelles. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai mediului academic, organizații profesionale, factori de decizie și coordonatorii celor11 Hub-uri de Inovare europene implicate în proiectul finanțat prin programul Horizon Europe. Conferința a marcat încheierea a patru ani de cercetare, colaborare și testare în teren a unor soluții agroecologice dezvoltate în mai multe regiuni ale Europei, cu scopul de a identifica modele agricole capabile să răspundă provocărilor generate de schimbările climatice, degradarea solurilor și necesitatea consolidării securității alimentare.
Evenimentul a reunit experți europeni de referință în domeniul agroecologiei și al politicilor agricole, printre care Marie-Hélène Delhove (Centrul Valon de Cercetări Agronomice–CRA-W), Cecilia Zagaria (Universitatea Wageningen–WUR), Julie Klötzli(Hub-ul Elvețian), precum și reprezentanții platformei europene TP Organics,Bram Moeskops și Karim Jouhari.Dezbaterile au vizat modul în care rezultatele proiectului pot fundamenta viitoarele politici europene dedicate agriculturii sustenabile.
În cadrul conferinței, delegația română a prezentat rezultatele obținute în urma monitorizării unei ferme ecologice din județul Călărași, unde, pe parcursul implementării proiectului, au fost analizate efectele practicilor agroecologice asupra fertilității solului, biodiversității, retenției apei și rezilienței economice a exploatațiilor agricole. Spre deosebire de multe dintre studiile prezentate la nivel european, contribuția României s-a bazat pe date colectate direct din exploatarea unei ferme ecologice de peste 1.300 de hectare, administrată într-una dintre cele mai afectate zone de secetă din sud-estul Europei. Modelul prezentat la Bruxelles demonstrează că agricultura ecologică poate reprezenta nu doar o soluție pentru protejarea mediului, ci și un model economic viabil. Bunele practici prezentate au inclus rotația diversificată a culturilor, managementul ecologic al solului și un sistem circular care integrează producția vegetală cu avicultura ecologică, reducând dependența de inputuri externe și contribuind la creșterea rezilienței fermelor în fața fenomenelor climatice extreme.
„Participarea IH Bio Danubius la conferința finală Agroecology-Transectconfirmă că experiența acumulată în România poate contribui la dezvoltarea viitoarelor politici europene privind agricultura sustenabilă. Proiectul a demonstrat că legătura dintre cercetare, fermieri și politicile europene poate genera soluții concrete pentru creșterea rezilienței agriculturii în fața schimbărilor climatice și pentru dezvoltarea unor modele agricole competitive și durabile”, a declarat Costin Lianu, coordonatorul proiectului în România.
Concluziile conferinței de la Bruxelles
Unul dintre principalele subiecte ale conferinței a fost viitorul Politicii Agricole Comune (PAC)după anul 2027 și modul în care rezultatele proiectelor europene de cercetare pot fi transpuse în politici publice. Participanții au evidențiat trei direcții strategice pentru agricultura europeană:
orientarea sprijinului financiar către fermieriicare demonstrează rezultate concrete privind protecția biodiversității, sănătatea solului, reducerea emisiilor și captarea carbonului, pe baza unor indicatori obiectivi și măsurabili
dezvoltarea unor standarde europeneși a unor sisteme de certificare capabile să diferențieze practicile agroecologice autentice de utilizarea nejustificată a conceptelor de „agricultură regenerativă” sau „sustenabilă”, fenomen cunoscut sub denumirea de greenwashing
consolidarea cooperării dintre fermieri, cercetare, autorități publiceși organizațiile profesionale pentru accelerarea tranziției către sisteme agricole mai reziliente, competitive și adaptate schimbărilor climatice
Concluziile formulate la Bruxellesconfirmă faptul că tranziția către agroecologie presupune nu doar adoptarea unor practici agricole inovatoare, ci și dezvoltarea unor mecanisme de piață și a unor politici publice care să recompenseze fermierii pentru beneficiile aduse mediului și societății.Rezultatele prezentate de delegația română au atras interesul și aprecierea unor membri ai Parlamentului European implicați în domeniul agriculturii și al politicilor europene. După încheierea conferinței, europarlamentarii Maria Grapini,membră a Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Victor Negrescu,vicepreședinte al Parlamentului European, și Iuliu Winkler,vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional, au discutat cu reprezentanții IH Bio Danubiusdespre valorificarea experienței României în procesul de elaborare a viitoarei Politici Agricole Comune.
Aceștia și-au exprimat sprijinul pentru promovarea modelului românesc dezvoltat în cadrul Agroecology-Transect, apreciind că rezultatele obținute de unul dintre cele 11 Hub-uri de Inovare europene pot constitui un argument important în susținerea fermierilor care aplică practici agroecologice și contribuie la tranziția către o agricultură mai competitivă și mai rezilientă.
La rândul său, Aurel Petruș,reprezentant Ecovial, a subliniat valoarea experienței practice acumulate în cadrul proiectului: „Tranziția agroecologică nu este un moft, ci singura metodă prin care mai putem salva fertilitatea solurilor noastre. La Ștefan cel Mare aplicăm tehnici ecologice de peste două decenii și am dovedit în consorțiul Agroecology-Transectcă diversificarea culturilor reduce drastic riscurile climatice și financiare. Performanța ecologică generează profit dacă stăpânești biologia solului”
Prin participarea la Agroecology-Transect,România contribuie la fundamentarea viitoarelor politici europene dedicate agriculturii sustenabile și consolidează vizibilitatea expertizei dezvoltate în cadrul IH Bio Danubius la nivel european. Totodată, experiența acumulată în cadrul hub-ului românesc confirmă rolul pe care colaborarea dintre fermieri, mediul de cercetare și organizațiile de inovare îl poate avea în dezvoltarea unor modele agricole sustenabile, adaptate provocărilor viitorului.
Notă. Înființat în 2015,IH Bio Danubiusreunește fermieri, universități, institute de cercetare, companii și autorități publice implicate în dezvoltarea agriculturii ecologice și a bioeconomiei în regiunea Dunării. Organizația reprezintă România în rețeaua celor 11 Hub-uri de Inovare din cadrul proiectului european Agroecology-Transect, finanțat prin programul Horizon Europe.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.