https://patriaromana.com/2025/11/19/lansarea-cartii-investigatii-jurnalistice-autor-prof-univ-thomas-csinta-la-biblioteca-academiei-romane-amfiteatrul-ion-heliade-radulescu-dedicata-g-ralului-bartolome/
Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch)
Pasionat de mediul carceral francez, de marea criminalitate organizată franceză, de mari criminali „profesioniști” (nu neapărat condamnați pentru crime de sânge) și de eliberarea condiționată sub control judiciar, respectiv, de „Libertatea lor sub sechestru electronic”, cu un deceniu în urmă am propus pentru concursurile de admitere în celebrele și prestigioasele școli științifice și inginerești Normale Sup’ (ENS) și Polytechnique (X) fără echivalente în lume, un subiect de concurs de cercetare având la bază modelizarea matematică a GPS (Global Positioning System) sistem global de navigație prin satelit și unde radio (o rețea de sateliți care orbitează în jurul Pământului în puncte fixe deasupra planetei, transmițând semnale tuturor receptorilor aflați la sol) pe care toată lumea o cunoaște și folosește fără să știe cum funcționează și cum poate fi suprapus printr-o „superpoziție” de sume de directe de „spații” de alte tipuri de geolocalizari terestretrestre prin sateliți (GNSS) pentru o localizarea perfectă în „spațiu și timp” fără mențiunea „lipsă semnal” (cum se întâmplă încă astăzi): Galileo (UE), Compass (China), IRNSS (India), GLONASS (Rusia) și QZSS (Japonia). Iată acum un subiect de concurs de cercetare legat de modelizarea matematică a mecanismului de zbor al păsării Colibri („pasărea-muscă”, „simbol al iubirii şi al purităţii”) cu aplicație în mecatronică („integrarea sinergetică a ingineriei mecanice cu controlul electronic și inteligent cu calculatoare în proiectarea și fabricația produselor și proceselor”), tehnologie compatibilă cu societatea informațională.
https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/frumusetea-matematica-fizicii-teoretice-modelizarea-matematica-sistemului-de-functionare-gps-concurs-comun-de-admitere-celebrele-scoli-superioare-franceze-de-inalte-studii-ecole-polytechinqu/
Una dintre „forțele motrice” din spatele inovației tehnologice se află în biomimetism (imitarea de modele, sisteme și elemente ale naturii în scopul de a rezolva probleme umane complexe). Natura având nevoie de milenii pentru a optimiza performanțele organismelor vii este firesc să ne inspirăm din aceasta pentru a crea obiecte inovatoare. Ca urmare putem concepe un sistem de iluminat public bioluminiscent inspirat din microorganisme marine, sau să construiim turbine eoliene compacte ale cărei pale să se comporte ca aripile unei libelule capabilă să capteze vânturi foarte slabe de aproximativ 6 km/h.
Acest subiect este inspirat dintr-un proiect de cercetare realizat la Universitatea Liberă din Bruxelles. Scopul acestuia este proiectarea unei drone, în miniatură și ușoare, care să se poată deplasa în condiții de stabilitate optime, în locuri izolate conform dinamicii zborului a unei păsări colibri. Această pasăre, una dintre cele mai mici din lume deoarece dimensiunea sa variaza intre 6 si 30 cm, are o masă de aproximativ 10 grame. În ciuda acestui fapt, este capabil să ajungă cu oscilațiile aripilor până la frecvența de 200 de bătăi pe secundă. Aceasta efectuează un zbor staționar foarte stabil și se poate deplasa cu o viteză mrdie (în principiu), de cca 56 km/h. Dar el este cel mai bine cunoscut pentru că este singura pasăre capabilă și zboară în sens invers direcției datorită unei mișcări speciale a aripilor sale. Multe laboratoare (institute) de cercetare și dezvoltare (R&D) crează roboți care se deplasează conform principilui de deplasare a pasărei colibri, unul dintre cele 4 modele utilizate în robotică (AVFL Robotic Hummingbird, Nano Hummingbird, KU-Beetle et Colibri) care utilizează 3 parametri importanți de concepție (lungimea aripilor, masa și frecvența bătăilor aripilor).
Les trochilidés (ou Trochilidae) sont une famille d’oiseaux qui comprend actuellement 340 espèces couramment appelées colibris. Ils sont également surnommés „oiseaux-mouches” à cause de leur petite taille et leurs battements d’ailes rapides. Ces oiseaux colorés se rencontrent exclusivement dans les Amériques et on en rencontre des espèces à presque toutes les altitudes, latitudes et biotopes. Ils sont particuliers à plusieurs égards: ils peuvent voler vers l’arrière ou sur place et effectuer des voltiges impressionnantes, ils sont capables d’une „hibernation” nocturne. En outre, ils ont un métabolisme extrêmement élevé, un rapport entre la masse corporelle et la masse du cerveau tout aussi élevé, une capacité à faire des vocalises complexes et une capacité d’apprentissage des chants comparable à celle des Psittacidae et des Passeriformes. Le terme „colibri” s’est imposé dans bon nombre de langues, y compris le français où il peut prendre plusieurs sens, ce qui entraîne une certaine confusion. Colibri désigne ainsi l’ensemble des Trochilidae, mais aussi l’un de ses genres, Colibri, et il est utilisé dans les noms normalisés de beaucoup de ses espèces. Les Cubains préfèrent appeler ces oiseaux zunzuncito, mot espagnol qui veut dire „petit zunzun”. Zunzun est une onomatopée imitant le bruit fait par le battement très rapide des ailes de l’oiseau-mouche. Le terme anglophone hummingbird dérive du verbe to hum, qui peut se traduire par vrombir et chantonner. En portugais, on les appelle Beija-flor, soit littéralement „baise-fleurs”.
Le Projet Colibri („Oiseau-mouche”)
Bibliografie
Articole asociate
Notă. Acreditarea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului al Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite), calitate de „Observator intern” la Alegerile prezidențiale din luna mai–2025 de către AEP (Autoritatea Electorală Permanentă)
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
