Thomas Csinta, profesor de cercetare (research professor) în Modelizare matematică și Matematici Aplicate în Științe Sociale (MASS – ramura socio-judiciară), director și redactor-șef ( francez) al Jurnalului Bucureștiului „Le Petit Parisien” (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București, atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite), Președinte de Onoare OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România), Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București, Google Scholar
Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației
Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale). Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta („Un monde à la dérive”)
Pe 26 mai 2026 Tribunalul Regional Hradec Králové din Republica Cehă a pronunțat o sentință de condamnare la 5 ani de închisoare cu executare și 10 ani de interdicție de teritoriu în dosarul KRPH–39xxx–X16/TC–2025–05xx70/IA (în temeiul art.205, parag.5 art.56, alin.2, lit.a, art80, alin.1, lit.a din Codul Penal Cheh) contra unui inculpat român, șofer pe un camion cu plăcuțe de inmatriculare românești, care urma să livreze un transport de 96 de motoare (60 cu 4 cilindri de tip 2.01 TDI-110 KW și 36 de tip 2.01 TDI-90KW) pentru autoturisme Skoda Kodiaq din Polkowice (Polonia) către uzina Skoda Auto SA din Kvasiny (Cehia) plasate pe 16 paleți într-o (semi)remorcă atașată camionului. Paguba se ridică la suma de cca 35,327 Mil CZK (cca 1,4/1,5 Mil€). Șoferul român a anunțat furtul pe 17 aprilie 2025 în Cehia (deși acesta a avut loc în Polonia, nu departe de frontieră ceho–poloneză Lubawka-Kraálovec). După plângerea depusă la Poliția cehă, acesta s-a întors în România și a continuat să-și defășoară activitatea până la data de 25 octombrie 2025 când a fost interpelat (arestat) în Cehia cu ocazia unui alt transport (de produse electronice). Justiția cehă i-a reproșat faptul că furtul ar fi fost simulat, iar el ar face parte dintr-un grup infracțional organizat, specializat, în furt calificat (premeditat), cu atât mai mult cu cât el ar mai fi făcut o asemenea plângere, tot, în Cehia pe 4 noiembrie 2023, în care paguba se ridica la suma de cca 9 Mil CZK (cca 372.000€). Autoritățile cehe ar fi identificat și alte două plângeri ale inculpatului de acest tip și în Italia (în 2021) și în Germania (în 2024). Conformm rechizitoriului procurorului de caz șoferul era urmărit, iar autoritățile cehe au preferat să-l aștepte pe teritoriul național pentru a-l aresta (știind că va reveni!) decât să solicite extrădarea lui din România pe baza unui mandat de arestare eurepean, cum se îmtâmplă în asemenea situații. Procedura era mult mai simplă și sigură având în vedere probele contra culpabilității (vinovției) acestuia în dosarul de instrucție.
Din infomațiile pe care le deținem în acest dosar, nu punem la îndoială vinovăția șoferului român, dar considerăm că, contra acestuia, nu ar fi existat probe materiale fiabile certe, doar un șir de probe circumstanțiale care converg, într-adevăr, către vinovăția lui, ceea ce din păcate, inculpatul a negat, atât în timpul instrumentării dosarului cât și la proces. Într-un asemenea context, recunoșterea vonovăției este esențială în fața autoritățile de anchetă. Cu atât mai mult cu cât, condamnatul nici nu a făcut recurs (Apel la sentință). Adică, indirect se simțea vnovat și a considerat că sancțiunea este justă. Asta nu înseamnă nici „colaborarea” cu justiția și nici nu-l obligă să-și denunțe complicii. Însă faptul că un infractor conștientizează și își recunoaște fapta (vina), promite retragerea din grupul infracțional cu scopul reintegrării sale socio-profesionale în societatea civilă, cere scuze părții civile (vătămate) și îi propune, printr-un acord, rambursarea daunei (în limita posibilităților sale) către firma Skoda, reprezintă un angajament important în fața Curții de care aceasta va ține cont, obligatoriu, în sentința pe care o pronunță. O atenție specială este acordată și „recidivei” inculpatului, în contextul în care, acesta nefiind condamnat în celelate cauze, nu este vorba de o recidivă reală în sens juridic, dar de o eventuală „revidivă” în declarații mincinoase (false) fără urmări penale. Aici ar fi trebuit „exploatată” și „frecvența” acestor plângeri (declarații) raportat la numărul de curse efectuate, cel puțin, din 2021, când a avut loc prima declarație în Italia. Cu cât frecvența este mai mică (sau foarte mică), din punct de vedere practic (faptic) și chiar și juridic, cu atât declarația falsă și furtul disimulat pot fi contestate cu convingere. Ceea ce sigur ar fi făcut desigur și un bun avocat pregătit să-și apere clientul până la capăt. Nu putem nega nici faptul că cele două refuzuri de eliberare condiționată au fost justificate corect și nici nu puteau fi puse în practică sub nicio formă, însă credem că Apărarea nu și-a făcut corect datoria și mai mult sau mai puțin ar fi fost complice cu Acuzarea și Curtea.
Pe scurt, inculpatul a fost „victima” unui complot în care, pe de o parte Acuzarea și Curtea, iar pe de altă parte, Apărarea s-au înțeles astfel încât fiecare parte să iasă câștigătoare, în defavoarea acestuia. Pedeapsa de 5 ani de închisoare (cu executare), conform Codului Penal ceh este maximă în cazul inculpatului care, oficial (din punct de vedere juridic) era „primar” (la prima condamnare) și minimă în caz de „recidivă”. Faptul că Ministerul Public (Acuzarea) a solicitat 6,5 ani de închisoare cu executare contra acestuia, iar Curtea i-a acordat doar 5 ani, a fost o capcană, un „fals semnal” transmis inculpatului și avocatului său care să-i descurajeze în tentativa lor de a intenta un recurs (Apel). Și a funcționat perfect. Ministerul Public și Curtea au avut câștig de cauză în fața societății civile pentru că au sancționat inculpatul cu pedeapsa maximă (numai 5 ani cu executare), iar avocatul în fața clientului său pentru că ar fi reușit să-i reducă pedeapsa de la 6,5 ani la 5 ani.
Subliniez aici faptul că În Cehia, „indulgența” în cazul recunoașterii faptei este reglementată în principiu prin Acordul de recunoaștere a vinovăției și a pedepsei (Dohoda o vině a trestu). Această procedură este guvernată de Codul de procedură penală din Cehia (Zákon č. 141/1961 Sb., o trestním řízení soudním/Legea nr. 141/1961 privind procedura penală), cu modificările sale ulterioare, în strânsă legătură cu Codul penal ceh (Zákon č. 40/2009 Sb., trestní zákoník). Conform Codului Penal, Articolul 41, în conformitate cu dispozițiile de individualizare a pedepsei, recunoașterea voluntară a faptei și regretul autentic sunt considerate circumstanțe atenuante majore. Chiar și în lipsa unui acord formal cu procurorul, judecătorul are obligația legală de a ține cont de această recunoaștere pentru a orienta pedeapsa spre minimul special prevăzut de lege. Articolul 58 permite instanței să coboare pedeapsa sub limita minimă prevăzută de lege pentru acea infracțiune. Acest lucru se aplică extrem de des atunci când inculpatul cooperează activ cu autoritățile, recunoaște fapta, ajută la clarificarea activității infracționale sau repară integral prejudiciul adus victimei.
Din contră colaborarea cu justiția prin denunțarea complicilor este reglementată în principiu prin statutul de „martor colaborator” (spolupracující obviněný), introdus în Codul de procedură penală ceh (Articolul 178a din Legea nr. 141/1961 Sb.). Acest mecanism este completat de prevederile Codului penal ceh (Legea nr. 40/2009 Sb.), care permit o reducere substanțială a pedepsei sau chiar scutirea totală de la executarea acesteia pentru cei care ajută la destructurarea rețelelor infracționale. În acest context, conform Articolului 46, Aliniatul 2), Instanța poate decide să nu aplice nicio pedeapsă inculpatului, chiar dacă acesta este găsit vinovat, dacă informațiile oferite de el au dus la prevenirea sau descoperirea unei infracțiuni grave comise de un grup organizat. Prezentăm în continuare un model matematic pentru detectarea unor asemenea infracțiuni.
Merită să subliniez ai faptul că firma de transport care a însărcinat hoțul/hoții cu acest/aceste transport/transportui, având în vedere statutul său profesional (1 singur salariat, cu o cifră de afaceri de cca 20.000 Ron/an și un beneficiu de câteva sute de lei), din punct de vedere legal și comercial, pe piața transporturilor europene, este practic imposibil și complet atipic să fi putu primi în mod legitim un contract direct pentru un transport internațional de o asemenea valoare. Datele lui financiare sunt cel mai clar indicator al unei infracțiuni clasice de tipul „Ghost Carrier” (Transportator Fantomă) sau al unei identități corporative furate. Pentru a putea efectua un transport internațional de marfă cu un camion (peste 3,5 tone) în Uniunea Europeană, Autoritatea Rutieră Română (ARR) impune prin lege ca firma să demonstreze o capacitate financiară minimă de 9.000€ capital propriu/rezerve pentru primul camion utilizat și 5.000€ pentru fiecare camion suplimentar.
O firmă cu o cifră de afaceri totală de 20.000 Ron (aproximativ 4.000€) și un profit de câteva sute de Ron nu îndeplinește condițiile de solvabilitate și nu poate deține legal o licență comunitară activă pentru camioane mari. Ea nu are fizic capitalul cerut de lege în conturi sau bilanț. Pentru o marfă în valoare de 1,4/1,5 Mil€ orice client serios (cum este grupul Skoda/Volkswagen) solicită obligatoriu o asigurare de răspundere a transportatorului (asigurare CMR) extinsă, care să acopere valoarea integrală a bunurilor. O poliță de asigurare CMR care să acopere un risc de 1,4/1,5 Mil € pe rute internaționale costă mii de euro pe an. O firmă cu un beneficiu anual de câteva sute de Ron nu are resurse financiare nici măcar pentru a plăti prima rată a unei astfel de asigurări. Fără o poliță CMR valabilă și verificată în sistem, porțile fabricilor mari nu se deschid pentru încărcare. Dacă firma respectivă apare în actele de transport (bursa de transport, CMR), acest lucru se explică doar prin două scenarii infracționale bine cunoscute.
- Fie furtul de identitate (Identity Theft), caz în care hoții au căutat pe registrele publice o firmă românească mică, „curată” (fără datorii sau alerte), dar inactivă în realitate. I-au copiat datele fiscale, au falsificat documentele licenței, asigurării CMR și actele șoferilor, introducându-le pe bursele de transport sub o identitate falsă.
- Fie firma Paravan (Shell Company) cumpărată la cheie sau înființată special cu scopul de a fi folosită o singură dată ca paravan pentru o lovitură mare, profitând de faptul că sistemele automate de verificare ale unor case de expediții analizează uneori doar vechimea firmei, nu și bilanțul ei real.
- Fie proprietarul firmei de transport face parte dintr-un grup infracțional organizat, context în care, contra unui comision important, o firmă care corespunde condițiilor de transport de marfă pe piața europeană i-a cedat oferta acesteia. Ea confirmă faptul că nu este vorba de un transportator real care a fost prădat de hoți pe drum, dar de o grupare de crimă organizată transfrontalieră. Logistica operațiunii corelată cu profilul financiar zero al firmei demonstrează premeditarea. Toată structura de transport a fost doar o mască juridică creată pentru a obține codul de încărcare și a deturna marfa înainte de a trece frontiera.
Nota autorului. Justiția cehă prevede pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani pentru persoane fizice conform Codului Penal ceh (pragul pentru prejudicii de amploare mare/„large scale damage”), la care se adaugă amenzi sau confiscări.
- Limita de pedeapsă. Pentru cauzarea unui prejudiciu de mare amploare (škoda velkého rozsahu, definit în Cehia de la 10 milioane CZK în sus), Codul Penal prevede o condamnare de la 5 până la 10 ani de închisoare.
- Sancțiuni complementare. Instanța poate aplica amenzi financiare (finanční penaltă), interzicerea exercitării unei activități (prohibition to perform certain activity–cum ar fi interdicția de a mai opera în domeniul transporturilor) sau confiscarea bunurilor/produselor implicate.
- Durata interdicției. Pentru un prejudiciu de mare amploare (škoda velkého rozsahu, peste 10 milioane CZK), instanțele cehe aplică de regulă o interdicție de teritoriu pe o perioadă determinată cuprinsă între 1 și 10 ani sau, în cazuri extreme de criminalitate organizată, pe perioadă nedeterminată. Pedeapsa interdicției de teritoriu se execută după ispășirea pedepsei principale cu închisoarea (sau după eliberarea condiționată). Șoferul va fi escortat direct de la penitenciar către frontieră sau predat autorităților române.
- Criteriul siguranței publice. Conform Codului Penal ceh (Trestní zákoník, § 80), instanța poate dispune expulzarea unui cetățean străin dacă prezența sa pune în pericol siguranța oamenilor, a bunurilor sau alte interese publice. O fraudă de peste 35 de milioane CZK (aproximativ 1,4/1,5 milioane€) îndeplinește pe deplin acest criteriu.
- Excepții (Când nu se poate aplica interdicția). Instanța cehă nu poate dispune interdicția de teritoriu doar dacă: șoferul are statut de azilant sau protecție subsidiară în Cehia sau are domiciliul permanent în Cehia, legături de familie solide acolo, iar expulzarea ar fi în vădită contradicție cu interesul integrării sale (puțin probabil pentru un șofer de camion aflat în tranzit).
- Sistemul de Informații Schengen (SIS). Interdicția dictată de Cehia va fi introdusă în baza de date SIS. Deși teoretic vizează teritoriul Cehiei, alerta poate genera refuzuri de intrare, controale stricte sau anulări de rezidențe în alte state din spațiul Schengen.
- Dosarul penal al transportatorului. Persoana în cauză își va pierde definitiv atestatul profesional de șofer de mărfuri (CPI/CPC) și dreptul de a mai efectua transporturi internaționale.
Conform reformei majore a Codului Penal Ceh (intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026), reprezentând oficial Legea nr. 418/2011 Coll., privind răspunderea penală a persoanelor juridice și procedurile împotriva acestora. În Cehia nu există „grațieri” automate acordate de penitenciar pentru bună purtare, însă eliberarea condiționată sub control judiciar (podmínečné propuštění) funcționează. Datorită modificărilor legislative recente, instanțele cehe sunt obligate să aprobe eliberarea dacă deținutul îndeplinește criteriile, eliminându-se subiectivitatea judecătorilor. Pentru cazul transportatorului român (fraudă de peste 35 de milioane CZK, încadrată ca „infracțiune deosebit de gravă” din cauza prejudiciului uriaș), regulile privind fracțiile de pedeapsă și corelarea cu expulzarea se aplică după cum urmează:
- Regula generală pentru acest caz este Eliberarea la 1/2 (Jumătatea pedepsei). Deși Codul Penal ceh permite eliberarea la 1/3 din pedeapsă pentru infracțiuni mai ușoare sau pentru deținuți aflați la prima abatere penală minoră, în cazul unei fraude de 35 de milioane CZK fapta este catalogată drept zvlášť závažný zločin (crimă/infracțiune deosebit de gravă, unde pedeapsa maximă depășește 5 ani). În această categorie, pragul minim legal obligatoriu este de 1/2 (jumătate din pedeapsă). Dar sub anumite rezerve drastice impuse de Curte, care dacă nu sunt satisfăcute (riguros), condamnatul pierde alte sume importante de bani și fără succes, cum s-a întâmplat, de altfel, și în cazul solicitării celor două eliberări conditinoate sub control judiciar (absolut stupide) în timpul detenției provizorii (când avea statutul de „prevenit”).
- Excepția de 2/3 (Două treimi din pedeapsă). Pragul de 2/3 se aplică deținutului doar dacă acesta comite infracțiuni violente extreme (cum ar fi omorul, violul, tâlhăria cu consecințe grave) sau dacă este recidivist pe fapte grave. În cazul simulării furtului de motoare (infracțiune economică, non-violentă), pragul de 2/3 nu va fi impus ca barieră inițială, rămânând valabilă fracția de 1/2. Condițiile obligatorii pentru a obține eliberarea la termenul de 1/2 din pedeapsă nu mai este lăsată la libera alegere a judecătorului (schimbare introdusă din 2026), iar deținutul (condamnatul) trebuie să demonstreze că are un comportament exemplar în penitenciar (lipsa rapoartelor de abatere, participarea la activități socio-judiciare și educative dar și eforturi clare de reparare a prejudiciului, colaborarea cu firma păgubită/asiguratorul pentru recuperarea daunelor uriașe provocate prin furtul motoarelor Skoda).
În plus, existența unei recidive în Cehia sau în oricare alt stat din Uniunea Europeană schimbă dramatic regulile jocului. Din cauza unui prejudiciu atât de mare (35 de milioane CZK, adică aproximativ 1,4 milioane €), o recidivă penală transformă cazul dintr-o fraudă economică gravă într-o problemă de criminalitate sistemică sau de criminalitate organizată. Mulți infractori români cred greșit că dacă au fost condamnați în Spania, Germania, franța sau o altă țară a UE nu va afla. Acest lucru este fals datorită Sistemului European de Informații cu privire la Cazierele Judiciare (ECRIS). Pentru un „recidivist” care nu își recunoaște fapta și refuză să colaboreze pentru repararea daunelor cu Skoda, nicio comisie de penitenciar din Cehia și niciun judecător nu vor aproba eliberarea condiționată la jumătatea termenului. Va executa pedeapsa zi la zi, în proporție de 100%. Din contră, Faptul că șoferul a mai raportat furturi similare în 2021 (Italia), 2023 (Cehia) și 2024 (Germania), fără să fi fost condamnat, înseamnă că din punct de vedere juridic nu există o recidivă legală, dar cazul devine infinit mai periculos sub eticheta de Modus Operandi (Mod de operare serial). Procurorii cehi nu vor trata acest caz ca pe un incident izolat, ci ca pe o schemă de criminalitate organizată transfrontalieră (fraudă în serie). Când poliția cehă investighează noul „furt” de peste 35 de milioane CZK, prima verificare în bazele de date europene va genera alerte pentru istoricul șoferului. Chiar dacă dosarele din Italia (2021) și Germania (2024) au fost închise inițial cu „autor necunoscut” sau clasate din lipsă de probe, reapariția exact a aceluiași scenariu declanșează suspiciuni majore. Autoritățile cehe pot solicita prin Ordinul European de Anchetă (OEA) dosarele complete din Italia și Germania. Dacă se constată că metodele folosite (ruperea sigiliilor, locația aleasă, declarațiile date) sunt trase la indigo, procurorii cehi pot folosi acele dosare ca probe de context pentru a demonstra intenția infracțională și caracterul repetitiv al faptei.
Atrag aici atenția asupra faptului că în țările Uniunii Europene sancțiunea administrativă de „interdicție de teritoriu” nu este asociată sencțiunii penale doar în cazul cetățenilor români (mai puțin dacă este vorba de infracțiuni criminale deosebit de grave care pun în pericol siguranța națională) care în țara în care sunt condamnați, sunt fie cetățeni ai acesteia, fie se află în posesia unor documentre de ședere (stabilire) defintive (permanente), echivalente cu „green card”-ul american.
- Franța. Carte de résident (Carte de rezident) sau titlul de Résident permanent
- Germania. Niederlassungserlaubnis (Permis de stabilire/ședere permanentă) (Pentru muncitorii înalta calificați există și Blaue Karte EU/Cartea Albastră UE, care facilitează obținerea lui)
- Marea Britanie (GB). IL–Indefinite Leave to Remain (Drept de ședere nedeterminat) sau Settled Status (pentru cetățenii UE înregistrați după Brexit)
- Italia. Permesso di soggiorno UE per soggiornanti di lungo periodo (cunoscut și popular as Carta di soggiorno)
- Elveția. Permis C (Niederlassungsbewilligung/Autorizație de stabilire)
- Spania. Tarjeta de residencia de larga duración (Card de rezidență pe termen lung)
- Olanda (Țările de Jos). Verblijfsvergunning voor onbepaalde tijd (Permis de ședere pe durată nedeterminată)
- Belgia. Lange termijn ingezetene/Résident de longue durée–UE (Permis de rezident pe termen lung UE)
- Austria. Daueraufenthalt – EU (Drept de ședere permanentă–UE)
- Polonia. Zezwolenie na pobyt stały (Permis de ședere permanentă)
- Cehia. Průkaz o povolení k trvalému pobytu (Permis de ședere permanentă)
- Ungaria. Letelepedési engedély (Permis de stabilire permanentă)
- Bulgaria. Разрешение за постоянно пребиваване (Permis de ședere permanentă)
- Grecia. Άδεια διαμονής επί μακρόν διαμένοντος (Permis de ședere pe termen lung)
- Suedia. Permanent uppehållstillstånd (PUT–Permis de ședere permanentă)
- Norvegia. Permanent oppholdstillatelse (Permis de ședere permanentă)
- Danemarca. Permanent opholdstilladelse (Permis de ședere permanentă)
- Finlanda. Pysyvä oleskelulupa (Permis de ședere permanentă)
- Irlanda. Stamp 4 (sau statutul de Long Term Residency)
- Malta. Permanent Residence Certificate (Certificat de rezidență permanentă)
- Cipru. Πιστοποιητικό Μόνιμης Διαμονής (Certificat de rezidență permanentă)
- Monaco. Carte de résident Privilégié (Card de rezident privilegiat, obținut după 10 ani)
- Luxemburg. Titre de séjour de résident de longue durée (Titlu de ședere pentru rezident pe termen lung)
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
Thomas Csinta—Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights—United Nations (Press)
https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
[…] În sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt … […]
[…] OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români în… […]
[…] OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români în… […]
[…] OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români în… […]
[…] OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români în… […]
[…] OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români în… […]
[…] OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români în… […]