Acasă Filosofie & Filosofie politică „Morfologia mecanismelor supravețuirii omului” (comprimată filosofică pamfletică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural...

„Morfologia mecanismelor supravețuirii omului” (comprimată filosofică pamfletică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

  • Nota autorului. „Mult stimate Domn Thomas Csinta, îndrăznesc să vă anunț că pe data de 25 ianuarie 2026, la Biblioteca A. Donici din orașul Orhei (Republica Moldova) va avea loc lansarea a două cărți ale mele „Gândirea crtică filosofică” și „Tropi de lumină visătoare”. M-ați onora și v-ași fi profund recunoscător dacă îmi veți scrie câteva fraze cu această ocazie trimise pe adresa mea de e-mail care fiind citite la întrunire să-i ofere o mai mare importanță și notorietate. Cu profund respect și recunoștință, Petru Ababii.””
  • Nota redacției. Oricine, un bun cunoscător al operei filosofice a Dr.-ului Petru Ababii poate face o scurtă recenzie (apreciere) a acesteia care trebuie expediată până pe 24 ianuarie 2026 la adresa electronică a Jurnalului Bucureștiului: contact@jurnalul-bucurestiului.ro. Vă mulțumim. 
Referat asupra Operei filosofice al autorului Dr. Peru Ababii

Se observă o  învălmășeală, o nouă  perturbare a echilibrului și așa foarte fragil al  habitatului natural al casei  comune numită Planeta Pământ, la  figurat  vorbind pentru atât larvele de mătase cât și pentru larvele cariate, toate născute de la sine  putere pentru a integra, formula și definitivă ceea ce numim Mama Natură. Mama Natură  de aceea se numește Mamă, pentru  că nu numai, că a dat naștere târâtoarelor mici și neânsemnate, la  început egale și de aceeași mărime, dar a permis înmulțirea și ulterior diversficarea lor atât ca forme dar și a esențelor și  conținutului lor, astfel ăncât unele  larve s-au transformat în mătase, însă din păcate cele mai multe luând congfigurația carilor. Dintre ei cei mai hrepăreți și orgolioși s-au  transformat în  adevărați căpcăuni megalomani din toate  punctele  de  vedere: fizic, etic,  moral, mental, esențial dar și substanțial încăt li s-au tulburat mințile,  trăgând după sine și deformarea în  negatv a comportamentului lor social de  vermi cariați. Astfel carii au început să roadă zi și naopte vară, toamnă, iarnă sau  primpvară. Unii cari au  crescut și  mărit într-atât încât au început să folosească drept hrană  larvele  de mătase rămase  de aceeași  mărime, carii  cam  încurcândcu-se în fibrele lor firave  mătăsoase.

Însă  odată cu orgoliul  măririi și măreției le-a crescut și orgoliul  lăcomiei. Așa se face că din cauza insatisfacerii poftelor supradimensionate ale vermilor cariați Mama Natură dă semne de oboseală, neloealitate, epuizare, intolernță și răzbunare pe toți   cei  care îi storc toată  vlaga  răbădării, dar și a resurselor sale de toate  felurile. Și acum cu mințile tulburate de orgolii,  hapsânie și lăcomie, Carii cei mai grași ai lumii  se regrupează pentru a  sacrifca  larvele  de mătase și a pune și mai mare presiune în  definitiv  pe Aceea care le asigură și îi mai  mențne   în viață.  Până  când oare și până  unde? Filosofic vorbind până atunci și până acolo, când și unde felul de a fi va impune felul  de a gândi  să  schimbe  paradigma  veche de  milenii în  care felul de a fi determina felul de a gândi, schimbare în prezent   devenită prioritară  și radical  modificată drept necesitate stringentă pentru existență, și  anume să  servească motiv de meditație asupra  felului  de  a fi, astfel ca acesta să  devină și să servească pentru sine propriul  salvator – un  fel  de autocritică prin  și cu ajutorul gândirii critice/criticismului pur  critică  a  criticii deci- autocriticii care este felul de a gândi  egalată  cu   gândirea   critică  avansată – singura în stare să opreasă   tăvălucul  autodistrugerii și răzbunări  Mamei Natură.

În  acest fel  salvarea/mântuirea , adică  felul  de a fi al  felului  de a fi va fi  a fi sensul  metafizic dumnezeesc   al  lui ca deteterminativ  a fi  determinat de critica pură gândită critic, care este  nu altceva  decât însăși a fi-Natura Mamă. Aceasta este  morfologia  Unității și  Integrității intrinsece a  Naturii  și a tuturor felurilor/ipstazelor sale a fi. De aceea a fi este veșnic și pentru că  se autogenereză din  propria  cenușă.

A fi uman, așa dar, are toate șansele să  rămână  un  fel a fi uman salvat de felul a fi uman. Mecanismul morfologiei supravețuirii include în sine obligatoriu formatarea etapizat – evolutivă a dreptului forței  asupra forței  dreptului  la  un  apogeu unde și  când  forța  dreptului va  determina dreptul forței  dominându-l. Intrinsec atât dreptul forței  cât și forța dreptului conțin potențialul,  care le și determină, ca atare, sensul,  conținutul și semnificația  drept ceea ce sunt– putere invincibilă   determinatoare în acest caz de intrinsecul  condiției  sale.  Acest  fapt   definitivează obligativitatea și  necesitatea  implicării lor în  ecuația morfologică a fenomenului  veții, supravețuirii felurilor a fi  care toate  împreună  alcătuies veșnicia. 

Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporaneInteresul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţificăOfranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Distincții prestigioase – Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Subiect de teză de doctorat în științe sociale (socio – judiciare). Incursiune în istoria execuțiilor celei de a V-a Republici Franceze (4 octombrie 1958 – 9 octombrie 1981). Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale în combaterea erorilor judiciare

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului – Invitație din partea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) cu participarea OADO la evenimentul din 2028 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)