„Între locomotivă şi IA (Inteligența Artificială)”. Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Articolul în Jurnalul Bucureștiului – „E fastuos, luxuriant-sunt realmente impresionat și îndatorat” – Academician Gheorghe Păun

Am văzut şi prin mass-media, am întâlnit şi în realitatea-reală persoane „optimiste” care, atunci când se vorbeşte despre pericolele care ne pândesc dinspre IA (inteligenţa artificială, abreviere folosită la paritate cu cea englezească, AI), răspund, cu un zâmbet cunoscător, că „aşa a fost şi atunci când au apărut locomotivele, sperioşii le-au asociat tot felul de pericole”. Sofism (in)voluntar, manifestare a observaţiei din psihologie cum că râdem de ceea ce ne e teamă, lipsă de informare? Dacă „pesimistul este un optimist bine informat”, putem spune şi că „optimistul este un fricos care-şi face curaj ignorând ameninţările”. Plus că s-ar putea răspunde, à la Lewis Carroll, imbatabil logic, că, din faptul că teama de locomotive nu s-a justificat, nu avem niciun temei să deducem că nici teama de IA nu se va materializa.

Dar, propun următoarea dublă şi, sper, lămuritoare comparaţie: locomotive–urşi, IA (digitalizare)–virusuri. Locomotiva îmi face rău numai dacă dau nas în nas cu ea, e adevărat, nu şi dacă urc în tren (nu sufăr din cauza vitezei „inumane”–aici, temerile de acum vreo două secole s-au dovedit fanteziste). La fel pot păţi cu urşii. I-am ales pentru că „sunt la modă” şi pentru că ţin de biologie. La fel ca virusurile–horribile dictu, Covidul ne stăruie în memorie. Virusurile nu se văd, ne invadează fără să le simţim, se înmulţesc în celulele noastre, nu prea avem cum să ne apărăm de ele, vaccinul este, se spune, singura soluţie. Şi educaţia sanitară, în general. Precauţia. Cele spuse despre virusuri se aplică, mutatis mutandis, şi la viruşii de calculator şi la tot ce vine prin calculator, inclusiv „agresiunile” IA. I-aş întreba pe voinicoşii cu „argumentul locomotiva”, de ce se tem mai mult, de urşii din pădure sau de virusurile din, să zicem, autobuzul cu care merg zilnic?

Precizări de ordin semantic privind noţiunile virus, virusuri și viruşi (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

O iau şi din altă parte: locomotiva este simbolul primei revoluţii industriale, când motorul cu abur a înlocuit muşchii oamenilor şi ai animalelor în multe dintre locurile în care era nevoie de forţă/energie. La scară macro, la vedere, cu zgomot şi abur. Lucrurile s-au sofisticat încontinuu, nu mai intru în amănunte, trăim acum începutul celei de a patra revoluţii (industriale e prea puţin, am putea să-i spunem industrial-ştiinţifice), care are de a face cu informaţia, învăţarea, robotizarea, inteligenţa, conectivitatea. Simbolul ei devine IA, purtată de tot mai multe dispozitive din jur, de la calculatoare şi telefoane la tot mai multele cipuri care fac să funcţioneze, confortabil pentru noi, tot mai multe maşinării pe care le folosim. Revenind la comparaţia cu care am început şi luând paralela în serios, am putea remarca (1) că locomotiva a concurat cu muşchii omului şi (2) a luat locul acestora în multe domenii, în timp ce (1) IA concurează cu creierul omului şi (2) nu ştim până unde va merge înlocuirea…În zona asta, „măştile” nu ajută. Suntem noi „vaccinaţi” împotriva „pandemiei digitale”? Spuneam şi în luna iulie, IA este steguleţul din vârful aisbergului, termenul pe care trebuie să-l avem în vedere este digitalizare. Care e deja peste tot, ne influenţează enorm, pandemic, fără să ştim unde va duce, şi care, dacă este tratată urmând strategia struţului, chiar în nisip (siliciu) ne va duce: de la capul în nisip la siliciu în cap… Sau în loc de cap!

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Un alt sofism, prejudecată, sursă de pseudo optimism: „ce dacă totul este monitorizat de calculatoare, cei răi să se teamă, nu eu, pe mine nu mă atinge…” M-aş hlizi şi eu (dar îmi aduc aminte o vorbă a lui Grigore Moisil: „eu nu vreau să conving, ci să demonstrez”), apoi aş produce repede o listă de situaţii, unele întâlnite deja, altele perfect plauzibile, de aşteptat în viitorul apropiat, care contrazic liniştea constatării dinainte. Un exemplu este amintit de dl Paul Diaconescu, într-o „fulguraţie” din luna iulie: controlarea prin cardul bancar a asiguraţilor medical care cumpără băuturi alcoolice, subiect al unui scandal din Suedia, acum câţiva ani. Un al doilea caz real îmi este semnalat de un tânăr colaborator: un partid din SUA a trimis, şi online, şi prin scrisori, ambele gestionate de calculatoare, deci de IA, mesaje electorale; celor care erau cunoscuţi a fi posesori de arme li se spunea că partidul respectiv încurajează posesia de arme, iar pe cei care erau împotriva armelor, mesajele îi asigurau că partidul este, de asemenea, împotrivă; ilogic, hazliu, imoral, nu ştiu dacă şi ilegal. Scopul (păstrarea-fidelizarea alegătorilor) scuză mijloacele (clasificarea cetăţenilor şi manipularea lor, vezi şi scandalul Cambridge Analytica). La fel procedează agenţiile de publicitate. Alegători şi cumpărători suntem cu toţii–dar aleg tot mai mult alţii pentru noi… (În curând, va alege IA.) Tot la cele deja implementate intră faimosul „credit social” din China (sunt curios cum se va numi în Europa–care Europă, aparent, este deocamdată împotriva ideii: o bilă albă pentru UE).

Este sigur că şi multe bănci, companii de asigurări, servicii de personal folosesc, pentru a face profilul clienţilor, date culese de pe internet (privind, de exemplu, categoriile de căutări pe Google, contacte, cuvinte-cheie din mesaje), de pe Facebook, dar şi de tipul hărţii deplasărilor zilnice, memorată de GPS-ul telefonului. Dar dacă am intrat într-un cazinou cu alt motiv decât pentru a juca, tot mi se ruinează şansa de a primi un credit? Calculatorul nu va răspunde negativ, că de-aia I-ul lui este A.

Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS. Concurs comun de admitere în celebrele școli superioare franceze de înalte studii Ecole Polytechinque (X) și ENS (Normale Sup’ – Școala Normală Superioară). Aplicații la supravegherea electronică („libertatea sub sechestru electronic”) a deținuților aflați în libertate condiționată sub control judiciar (corespondență de la prof. dr. Thomas CSINTA, Franța – Paris)

Citesc de curând că există un program (guvernamental, produs într-o ţară mult dezvoltată, dar să nu-i subestimăm pe hackerii din ţările de toate nivelurile), care poate accesa un telefon smart chiar dacă acesta este închis, citind ce e în el, activând microfonul şi camera, evident, fără ştirea posesorului. Poate e un fake-news, dar ideea este prea naturală ca să nu mobilizeze nişte talente curioase sau interesate. La nivel personal, mărturisesc că îmi plac deopotrivă muzica spaniolă şi cea rusească; dacă ascult online valsul Pe dealurile Manciuriei, nu-i aşa că mă demasc ca „putinist” şi rămân marcat ca atare în bazele de date?…Mă opresc cu exemplele deja materializate sau uşor de imaginat, nu mai adaug şi scenarii mai sofisticate. Ca şi altădată, trimit la literatura SF, cea atât de generoasă în a anticipa şi lucruri bune, şi vremuri distopice, şi închei cu „asul din mânecă”, din bibliotecă, de fapt.

Gifted Education. Testare IQ (Intelligence Quotient) și înscrieri pentru prima selecție din Anul Academic 2023 la Centrul Gifted Education din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului și al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice – education – research & developement – headhunting, Paris–Bucharest)

Tot auzim că IQ-ul planetar scade. Nici nu e nevoie să ne uităm pe glob, e suficient–şi deprimant–să privim cum merge şcoala, la noi şi prin vest (nu şi în China!), cum descreşte de la an la an nivelul bacalaureatului în România. Dar că lucrurile sunt atât de grave cum ne spune Manfred Spitzer în Demenţa digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii, o carte apărută în germană în 2012 şi tradusă la Editura Humanitas în 2020, nu mă aşteptam.

„Mediile digitale sunt o parte a culturii noastre. Ele ne sporesc productivitatea, ne ușurează viață și sunt un factor important de divertisment. Lumea modernă, de la asigurarea alimentelor la mobilitate, de la administrație la medicină, s-ar prăbuși fără prelucrarea digitală a informației. Nu este vorba, prin urmare, de a combate mediile digitale sau de a le elimina. Însă știm că aceste instrumente au un mare potențial adictiv și dăunează pe termen lung corpului (stres, insomnie, obezitate, cu toate efectele lor secundare) și mai ales minții. Creierul se atrofiază pentru că nu mai este solicitat, stresul distruge celulele nervoase, iar celulele noi nu supraviețuiesc pentru că nu sunt folosite. Demență digitală se caracterizează în esență prin incapacitatea tot mai mare de a folosi și controla abilitățile mentale la maximă lor capacitate, adică de a gândi, de a voi, de a acționa, de a ști ce se întâmplă în jur, unde suntem și, în sfârșit, cine suntem. Se instalează astfel un cerc vicios al pierderii controlului, al declinului mental și fizic, al decăderii sociale, al însingurării, al stresului și al depresiei; acest cerc vicios diminuează calitatea vieții și duce la moartea timpurie.”

Şi, remarcaţi, diagnosticul este pus în 2012, între timp multe s-au mai întâmplat. Autorul este neurolog şi psihiatru practicant, iar cartea este plină de date reale, statistici, referiri la experimente şi cercetări medicale. Pe scurt: folosirea timpurie a calculatorului şi telefonului, a ecranelor (a mediilor digitale, spune, acoperitor, autorul), depărtarea de scris şi vorbit, de calculat şi memorat, de interacţiunea directă cu oamenii şi cu natura, afectează dramatic creierul copiilor, la nivel fiziologic, biologic. În particular, afectează hipocampul, şi de aici porneşte Alzheimer-ul. Diabetul, bulimia, stresul, singurătatea, depresia, violenţa vor scurta viaţa, randamentul mintal va scădea încontinuu, ireversibil, uitarea va face ravagii. „Un laptop pentru orice copil (de grădiniţă)” este o crimă.

Cu cât mai devreme, cu atât mai grav, căci creierul neformat este maleabil, victimă sigură. Producătorii de calculatoare, telefoane şi software pentru acestea sunt interesaţi şi cinici, politicienii sunt cointeresaţi şi superficiali, părinţii şi educatorii sunt comozi şi neştiutori. Toţi profită în felul lor şi toţi promovează iresponsabil digitalizarea precoce, iar copiii suferă, umanitatea va suferi tot mai mult. Repet: o spune un neurolog care are o clinică de psihiatrie la Ulm, „unul dintre cei mai faimoşi specialişti în neuroştiinţe din Germania” (prezentare la începutul cărţii), şi care nu respinge tehnologia digitală ca atare, ci doar folosirea abuzivă, cu deosebire, cea timpurie. Ultima informaţie (semnificativă!): sintagma „demenţă digitală” a fost imaginată de medicii din Coreea de Sud, prin 2007, pentru a da nume unui tablou patologic constatat la adulţii tineri cu care au intrat în contact (pag. 8 a cărţii, care abundă, spuneam, în referinţe precise). O lectură utilă, mai ales pentru cei care nu se tem de… locomotive şi urşi… Pentru optimişti, în general. Şi, urgentă, pentru politicieni, părinţi şi educatori.

Academician Gheorghe Păun, redactor șef al revistei de cultură Curtea de la Arges–scriitor, animator cultural și epigramist

Articol asociat

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Articole recomandate cu Academicianul Gheorghe Păun

„Lumea văzută de pe Argeș în Sus (cu ochii unui matematician)”– prelegere publică susținută de Gheorghe Păun, membru al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei

Nota redacției

Enseignant dans les CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) & les Grandes Ecoles. Les concours externe et interne de l’agrégation. Les professeur agrégés de l’enseignement supérieur. Enseignant – Chercheur. Concours de l’agrégation de Mathématiques externe – 2023 (Les sujets)

Omagiu Lect. dr. Doina Guriță (poetă, scriitoare și traducătoare), corespondentă permanentă (și membră a Staff) a Jurnalului Bucureștiului, premiată cu „Mention d’Honneur au Grand Prix du Jury – 2023” de către SPAF (Societatea Poeților și Artiștilor din Franța) pentru poezia „Lui Nichita…”. Invitație la cel de-al 64-lea Congres Internațional a SPAF de la Annecy (Franța) – 2023

Omagiu artistului Plastic Nicu Dumitrescu (corespondent al Jurnalului Bucurestiului) în Revista „Cenaclul Păltiniș”

Pamflete. „Decorații scuipate” (Norman Manea) și „Haznaua” (Adrian Păunescu). Fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea (scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație prietenului meu, marelui pamfletar și gazetar Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. la Univ. Apollonia din Iași, directorul ziarelor Timpul și Realitatea–parteneri media aiJurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Despre miturile supremației lingvistice mioritice – „dor” și „doină”

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență (text & foto) – de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă”, „Călăuza” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicatție poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului