Acasă Editorial Jurnalul Bucureștiului Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Kathleen Kavalec – prima femeie din America,...

Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Kathleen Kavalec – prima femeie din America, ambasadoare în România” în timp ce „ Propaganda a penetrat România”

Am convingerea că această doamnă nu va merge pe urmele bărbaților trimiși în România să reprezinte Casa Albă. Kathleen Ann Kavalec, ambasadoarea SUA la București, i-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Klaus Iohannis. După mai mulți ambasadori-afaceriști controversați sau chiar pidosnici-Washingtonul trimite în România o femeie care știe românește, dar și rusește.

Kathleen Kavalec și-a luat licența în arte și în științe politice de la Universitatea din California din Berkeley și un master în științe în serviciul extern de la Universitatea Georgetown. Este membră a Serviciului Extern Superior, cu grad de ministru-consilier. Ea a servit ca șef de misiune la Misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia și Herțegovina din 2019. Anterior, a fost secretar adjunct în Biroul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice.

Kathleen Ann Kavalec a fost, de asemenea, director al Oficiului pentru Afaceri Ruse și adjunct al șefului de misiune al misiunii americane UNESCO la Paris, Franța. Kavalec a fost responsabil cu supravegherea programelor majore de asistență externă a SUA în calitate de coordonator adjunct pentru asistență în Biroul European și ca director pentru prevenirea conflictelor în Biroul Coordonatorului pentru Reconstrucție și Stabilizare. Kavalec a servit în București, România, Kiev, Ucraina și Moscova, Rusia. Pe plan intern, ea a ocupat funcția de ofițer de conducere legislativă în Biroul Afaceri Legislative și a ocupat și funcția de director al unității economice din biroul coordonatorului pentru asistență pentru Noile State Independente.

Pe 3 iulie 2018, președintele Donald Trump a nominalizat-o pe Kavalec să fie următorul ambasador al Statelor Unite în Albania. Pe 3 iunie 2022, președintele Joe Biden a nominalizat-o pe doamna Kavalec pentru a fi ambasadorul Statelor Unite în România. Audierile privind nominalizarea ei au avut loc în fața Comisiei de Relații Externe a Senatului la 29 noiembrie 2022. Comisia a raportat favorabil nominalizarea pe 7 decembrie 2022. La 15 decembrie 2022, nominalizarea ei a fost confirmată de Senat prin vot vocal. Ea a depus jurământul pe 20 decembrie 2022 și și-a prezentat acreditările președintelui Klaus Iohannis pe 14 februarie 2023.

Kathleen Ann Kavalec a câștigat numeroase premii ale Departamentului de Stat, precum și Premiul de rang prezidențial, fiind membră de carieră a Înaltului Serviciu de Afaceri Externe cu rang de ministru-consilier, a ocupat și funcția de șef de misiune la Misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia și Herțegovina, în detașare de la Departamentul de Stat din 2019. A mai fost ofițer pentru afaceri culturale la Ambasada SUA la București, dar și ofițer politic la Ambasada SUA în Rusia

Anterior, Kathleen Ann Kavalec a ocupat funcția de subsecretar adjunct în cadrul Biroului pentru afaceri europene și eurasiatice al Departamentului de Stat, după ce a fost, printre altele, și director al Biroului pentru afaceri rusești și adjunct al șefului de misiune al Misiunii UNESCO a SUA la Paris, Franța. Kavalec a supervizat importante programe de asistență externă ale SUA în calitate de coordonator adjunct pentru asistență în cadrul Biroului european și de director pentru prevenirea conflictelor în cadrul Biroului coordonatorului pentru reconstrucție și stabilizare.

Printre celelalte misiuni ale lui Kavalec în străinătate se numără cea de ofițer pentru afaceri culturale la Ambasada SUA din București, România; consilier politic la Ambasada SUA din Kiev, Ucraina; și ofițer politic la Ambasada SUA din Moscova, Rusia (de două ori). La Washington, a fost ofițer de management legislativ în cadrul Biroului pentru afaceri legislative și director al Unității economice din cadrul Biroului coordonatorului pentru asistență pentru noile state independente.

Originară din California, Kavalec a obținut o diplomă în științe politice la Universitatea California din Berkeley și un masterat în servicii externe la Universitatea Georgetown din Washington, D. C. Kavalec este laureată a numeroase premii ale Departamentului de Stat, precum și a Premiului prezidențial. Vorbește română, spaniolă, portugheză, franceză și rusă. Deci va putea să comunice mai ușor cu un intelectual subțire, cum este Valerii Kuzmin, omul lui Vladimir Putin, care merita „aruncat” peste Nistru.

Propaganda rusă a penetrat România

În spaţiul informaţional românesc, lucrurile s-au complicat foarte mult, ne atrage atenția o analistă gureșă într-o prezentare ce duhnește a rapoarte securistice de la Kiev, la televiziunea AVA TV de la Chișinău. Altfel, de unde să știe o aparentă gospodină, oricât de fîșneață ar fi ea, cam ce fac și ce hram poartă pe banii Rusiei niște ziariști sau politicieni boiți din România? Mai ales că le brodește bine destul de frecvent. Analista „Marianna” (așa zice că o cheamă) vorbește despre modul în care propaganda Rusiei a penetrat România, inclusiv pe teme religioase, arată cine controlează imperiile media din România și ne explică „de ce acest lucru este periculos nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Moldova”. Adică pentru Respublika Molotov. Aflăm că nu e adevărat că preoții români din Ucraina ar fi persecutați, că propaganda rusă a speculat pe tema dureroasă a minorității române din Ucraina și că mitropolitul Mihail Jar-Longhin, la fel ca toți preoții din nordul Bucovinei, nu are legături spirituale cu Bucureștiul și că toți sunt „slujitori ai Patriarhiei Moscovei”. „Longhin Jar a susținut partidele pro-ruse, iar după ce Rusia a ocupat Crimeea, Longhin a luat partea Moscovei, a numit autoritățile ucrainene blestemate și satanice pe durata primelor operațiuni militare din Donbas din 2014”.

Marianna susține că zeci de preoți supuși Moscovei au negat riturile bisericești ucrainene și chiar „i-au ajutat pe ocupanții ruși, le-au dirijat focul de artilerie ca să distrugă orașele ucrainene, așa că trebuie să le aruncăm o privire mai atentă. Mai ales că patriarhul Kirill Gundiaev însuși spiona la Geneva pentru KGB, iar pentru Kremlin această știre s-a dovedit o lovitură sensibilă. Au apărut tot felul de titluri sângeroase despre Patriarhia de la Moscova și cea de la Kiev. Mitropolitul Longhin a înregistrat zeci de mesaje video, prin care i-a cerut României încetarea sprijinului pentru Ucraina, mai ales prin intermediul televiziunilor România TV, Antena 3 și Realitatea plus. Și deși un astfel de conținut dispare din spatiul românesc surprinzător de repede, un grup de antiglobaliști de azi și anti-vacciniști de ieri au dat muguri. Ei acuză Ucraina că îi persecută pe etnicii români, scopul strategic al întregii campanii este, desigur, să submineze sprijinul și solidaritatea cu Ucraina. Televiziunile mai sus menționate s-au găsit în mod repetat în centrul scandalurilor din cauza răspândirii dezinformărilor, a hărțuirii adversarilor politici și discreditării agenților anticorupție, și asta în ciuda faptului că proprietarii acestor companii media au fost acuzați ei înșiși de diverse fraude financiare după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În emisiunile lor au discutat intens despre laboratoarele biologice false ale naziștilor, care au fost pretexte pentru uciderea ucrainenilor. Unul din proprietarii acestor televiziuni este un oligarh fugar și seamănă leit cu Ilan Șor de la Chișinău, ale cărui canale de la Chișinău au fost suspendate cu o zi înainte. Sebastian Ghiță a ajuns deputat în 2012 și acum stă în Serbia ca să scape de urmărirea penală. Ghiță a fost dat în urmărire internațională din 2017 și stă fără grijă la Belgrad fiindcă Serbia a refuzat să-l expulzeze, ceea ce pune România într-o situație comică. Mai ales că și-a făcut banii cu petrolul de la compania rusească LukOil, dar și din industria IT. Fugarul din România a fost văzut și la primul dialog din domeniul IT dintre Serbia și Rusia. Procurorii români au motivat că nu puteau pune mâna pe el în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Belgrad din ianuarie 2019. Presa din România susține că serviciile secrete rusești nu le permiteau procurorilor români să-și facă meseria. Dan Voiculescu, proprietarul postului Antena, conform procurorilor români, și-a însușit de la 150 până la 300 de milioane de dolari din timpul revoluției anticomuniste, iar cu acesti bani și-a înființat firmele, iar apoi Cozmin Gușă a făcut televiziunea Realitatea plus. Într-o emisiune de-a lui, Gușă a afirmat că Rusia este a doua lui patrie și postul lui a primit licență în 2013. Transmitea în România, în Republica Moldova și pe teritoriul Balcanilor de Vest. Așa că nu se plimbă întâmplător pe Internet o fotografie în care Gușă se află într-o gașcă la Belgrad, unde Ghiță face vizite sau probabil organizează diverse partide IT pro-ruse în R. Moldova. Rusia a încercat să facă același lucru, vrea să construiască un cerc vicios sub control TV după aceeași schemă, cu același oligarh fugar. De exemplu, în Israel, liderii forțelor politice corupte sunt beneficiarii principali ai imperiului media. Este semnificativ că, după dezvăluirile din justiția moldovenească, colaboratorii imperiului media au plecat la București ca să protesteze acolo. Deja aici este o problemă a influențelor hibride din afacerile de corupție. De aceea, este posibil ca toate cele trei televiziuni din România să suscite interes pentru fostul procuror anticorupție din România. Iar acum șefa Parchetului European este Laura Codruța Kovesi, pe care cele trei televiziuni o împroașcă mereu cu noroi și ele dau tonul falsurilor în presă”.

Cam atât ne spune analista „Marianna” de la AVA TV. Eu sper să nu aibă dreptate, mai ales că unele trompete din presa noastră au uitat ce datorie fundamentală au față de marele public. Spre comparație, am să ofer un exemplu din… Rusia. Jurnalista Maria Ponomarenko din Rusia a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru că a acuzat armata rusă că a bombardat teatrul din Mariupoli, un oraș zdrobit de canonadele lui Putin. Tribunalul districtual „Lenin” din orașul siberian Barnaul i-a interzis de asemenea Mariei Ponomarenko să lucreze ca jurnalistă timp de cinci ani, potrivit unui comunicat al instanței. Procurorii ceruseră o pedeapsă de nouă ani. Noi i-am bătut și pe ruși aici: Dan Diaconescu a avut interdicție să mai lucreze în presă timp de 10 ani. Chiar dacă nu agream ce făcea el, nu am acceptat niciodată ce renghi i s-a jucat. „Patriotismul înseamnă dragoste pentru patria ta, iar dragostea pentru patrie nu trebuie exprimată prin încurajarea crimei, a spus Maria Ponomarenko în instanță înainte de condamnare, în timp ce era ținută într-o cușcă. A-ți ataca aproapele este o crimă. Dacă este război, atunci numiți-l război! Aceasta este o crimă de stat împotriva armatei–este ca și cum ai scuipa pe mormintele veteranilor”. Jurnalista rusoaică are acasă doi copii mici. Teatrul Academiei Dramatice din Mariupoli a fost distrus de un atac aerian în dimineaţa zilei de 16 martie 2022. Clădirea era folosită ca adăpost pentru civili în timpul asediului rusesc asupra oraşului. Kievul a acuzat Rusia că a bombardat teatrul, în timp ce Rusia a declarat că acesta a fost aruncat în aer de naţionaliştii ucraineni.

O anchetă efectuată de Amnesty International a ajuns la concluzia că forţele ruseşti au comis o crimă de război prin lovirea teatrului. Potrivit Amnesty, cel puţin zece persoane au fost ucise, dar multe alte decese nu au fost raportate. Oficialii ucraineni susţin că cel puţin 300 de persoane au fost ucise în teatru. Ziarul „Kommersant” precizează că ziarista le-a spus judecătorilor că nu se consideră criminală. Maria scria pe rețelele sociale, dar Putin promulgase deja legea marțială și așa a fost arestată. Asta înseamnă atitudine onestă. Prin comparație, românii pomeniți de AVA TV au scris contra vaccinării și susțin războiul Rusiei, susțin că America a fabricat covidele și că „sputnikul” rușilor este cel mai bun, afirmă că UE ne obligă să mâncăm gândaci și viermi, dar măcar îl apără pe Putin care este o victimă a Occidentului. Oare ce se mai poate crede? Ne stăpânim psihoza sau intrăm toți în vrie?…

Viorel Patrichi

Articol asociat

Conflictul armat (inter)național ruso – ucrainean văzut (în prezent) în diferite „plane concurente” și „unghiuri congruente” de ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi („Săriiiiți! Țăranii din Berzunți au ofensat Ucraina!”, „După ce a luat un stuchit între ochi, Klaus Iohannis s-a înfuriat. Rău!”, „Basarabia de vănzare!” și „Războaiele provocate de Rusia, pe care, ulterior, le-a pierdut”)

Direcția & Redacția Jurnalului Bucureştiului

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

A se vedea și articolele asociate

Nota redacției

Articolul precedentTrăsnaia (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)
Articolul următorPrimul magazin „Maxi Pet” (hipermarket al animalelor de companie) la Târgu Mureș. Aplicația mobilă „Maxi Pet” (cu programul de loialitate Maxi Pet Club)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.