Acasă Religie Naşterea, viaţa şi răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, cu explicații pe înțelesul...

Naşterea, viaţa şi răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, cu explicații pe înțelesul tuturor. Principalele sensuri ale noțiunii de Ateu cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Heart of God by Indiggo Twins

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiuluiaims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
JURIDICE.ro
Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele. Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Publicația Jurnalul Bucureștiului merită sincere și frumoase felicitări pentru publicarea de articole prin care se urmărește realizarea binelui social, sub cele mai diferite forme și pentru o mare diversitate și de persoane și de probleme. Felicitări pentru preocupările reale și constante pentru publicarea de articole „de utilitate public㔄pentru înfăptuirea binelui social”, dovedind prin aceasta că această publicație este în slujba poporului român și a României. Impresionează și faptul că acest Domn Thomas Csinta, „Un Om de succes prin puterea minții sale” a reușit să constituie un colectiv de colaboratori pe măsura Domniei Sale, care dau dovadă de un profesionalism desăvârșit. Cu prețuire, N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)

Principalele sensuri ale noțiunii de Ateu

Precizări preliminare

Din antichitate și până în zilele noastre, problema existenței sau nu a unei puteri supranaturale”,  a unei „puteri divine”, respectiv în a crede sau nu în așa-ceva, a frământat întreaga omenire, de la omul simplu și până la cele mai mari genii ale sale. S-a ajuns ca, pentru caracterizarea unei persoane, care nu crede într-o putere divină”, să se folosește noțiunea de „ateu”, noțiune care însă are sensuri dintre cele mai diferite. Frecvente sunt cazurile în care, într-o conversație, persoanele folosesc, distinct fiecare, noțiunea de ateu”, (1) fie cu sensuri dintre cele mai diferite, (2) fie cu sensuri ambigui, neclare, și într-un caz și în altul ajungându-se în situația „de a vorbi împreună și de a se înțelege separat”. Am subliniat aceste aspecte pentru a se înțelege faptul că limbajul în care trebuie exprimată noțiunea de „ateu”, pentru a fi înțeleasă și însușită corect, trebuie să i se precizeze sensul cu care este folosită. Numai că, o problemă foarte mare, este și aceea de a cunoaște sensurilor cu care circulă noțiunea de „ateu”. Spre exemplu, o dezbatere, care pune în discuție credința unei persoane, este supusă eșecului în condițiile în care toți participanții nu se pun de acord: 1) asupra sensului și a conținutului cu care trebuie să folosească această noțiune, și 2) asupra aceleiași interpretări a credinței/necredinței persoanei supuse discuției. Scopul articolului de față este de a prezenta principalele sensuri pe care le are noțiunea de „ateu”.

Principalele sensuri ale noțiunii de „ateu”

  1. Oameni care nu cred în Dumnezeu. Aceștia caută răspunsuri la originea și la evoluția atât a universului, cât și a omului, au studiat Biblia, teoria creației (conform căreia Universul și omul au fost create de Dumnezeu), dar ei nu cred în Dumnezeu.
  2. Oameni care trăiesc ca și când Dumnezeu nu ar exista. Acești oameni nu studiază și nici nu caută răspunsuri la originea și la evoluția universului și a omului, nici pe baza teoriei creației și nuci pe baza teoriei evoluționiste (a evoluției omului prin selecție naturală).
  3. Gânditori liberi și nonconformiști, adicăliberi cugetători”, care nu s-au supus regulilor stricte ale religiei și care au căutat să afle ceea ce Biblia consideră că este de nepătruns. Ca simbol al libertăţii de gândire este Giordano Bruno (1548 – 1600). El a fost condamnat și ars pe rug de Inchiziție (din cadrul Bisericii Catolice) pentru concepția sa panteistă (care identifică pe Dumnezeu cu întreaga materie și cu universul) și pentru convingerea sa asupra infinității universului, idei considerate eretice. Numele lui a devenit sinonim cu cel de victimă a interzicerii cunoașterii de către inchiziție. Alături de Giordano Bruno, persecutaţi de Biserica Catolică pentru teoriile pe care au îndrăznit să le promoveze sunt și Nicolaus Copernic (1473-1543), care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar și Galileo Galilei (1564-1642), pentru teoria sa conform căreia Pământul se mișcă în jurul Soarelui iar Universul este mai mare decât sistemul nostru solar şi conţine un număr infinit de lumi populate de fiinţe inteligente. Pe mine mă puteţi arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteţi distruge. Secolele viitoare mă vor înţelege şi mă vor preţui” ! (Giordano Bruno)
  4. Oameni pentru care problema lor nu este atât de mult Dumnezeu cât aberantele credințele religioase despre El, care jignesc facultatea sacră a rațiunii, fapt pentru care asemenea superstiții și fanatisme trebuie înlăturate. Printre primii care au promovat aceste idei a fost Baruch Spinoza (1632 – 1677) care avea credința în Dumnezeu, dar nu în cel din Biblie. Baruch Spinoza a susținut că există o singură substanță, care este Dumnezeu, dar acest Dumnezeu este Unic în tot Universul, Etern, Infinit și Indivizibil, care este identic cu Natura și dizolvat în natură (care ea însăși se creează pe sine și se dezvoltă). Această concepție a fost însușită de numeroși filozofi și oameni de știință, printre care și de Albert Einstein (1879 – 1955). Cu toate că Spinoza era evreu, pentru asemenea concepții el a fost alungat (cu mari blesteme) de evrei din sinagogă.
  5. Ultra-ateii, oameni de știință și filozofi, care au promovat „noua religie a rațiunii[1].

Multe genii ale omenirii, studiind cu temeinicie Biblia, au ajuns să fie revoltați de ce scrie în aceasta și să considere că Dumnezeu este un tiran, un Despot divin, o zeitate barbară, o crimă împotriva vieții. Printre aceștia se numără: René Descartes (1596–1650), John Milton (1608–1674), Baruch Spinoza (1632–1677), Voltaire (1694–1778), Georg Wilhem Hegel (1770–1831), Immanuel Kant (1724–1804), Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844–1900), Denis Diderot (1713– 1784), Paul Heinrich, baron de Holbach (1723–1789), Piere Simon de Laplace (1749 – 1827), Albert Einstein (1879–1955) etc.

Spre exemplu, Nietzsche considera că Dumnezeu este demn de milă, absurd șio crimă împotriva vieții”, fapt pentru care într-o carte „a proclamat moartea lui Dumnezeu”. Aceste afirmații, fiind de o gravitate extremă pentru credincioși, necesită cunoașterea fie și numai a câtorva dintre numeroasele argumente aduse de aceștia, precum cele de mai jos (sublinierile îmi aparțin):

  • 5.1. Numeroasele absurdități existente în Biblie, precum că „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu.”, conform Geneza 2:7.
  • 5.2. Inadmisibile discriminări care sunt în Biblie, precum: 5.2.1) discriminarea „în facerea femeii”, care nu a fost creată ca egală a bărbatului, din țărâna pământului, ci dintr-o coastă a acestuia, conform Geneza  2:21,22; 5.2.2) discriminarea dintre popoare: „Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor[…]” și „[…]ei vor fi poporul Meu,[…]”, conform Ezechiel 37:23, Ieremia 24:7; 32:38 etc.
  • 5.3. Numeroasele crime săvârșite de Dumnezeu pentru a sprijini poporul Său ales. În numeroase versete, Dumnezeu se comportă ca și cum ar fi un om obișnuit, cu interese personale, cu capricii, cu comportări discriminatorii, coautor la genocidele săvârșite de poporul Său ales !?, precum în: 5.3.1) „2Împărați:31,35”: „31[…]Iată ce va face râvna Domnului oștirilor.” „35 În noaptea aceea, a ieșit îngerul Domnului și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și când s-au sculat dimineața, iată că toți erau niște trupuri moarte.”; 5.3.2) „Judecătorii 3:28-29”: „28El le-a zis: «Veniți după mine, căci Domnul a dat în mâinile voastre pe vrăjmașii voștri moabiți.»[…]. 29 Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toți voinici și viteji, și n-a scăpat unul.”;
  • 5.4. Gravele greșeli și regretate făcute de Dumnezeu în facerea primei omenirii, de până la Potop, pe care a și ucis-o în totalitate, cu excepția celor 8 membrii ai familiei lui Noe, conform următoarelor versete din Geneza  6:5-7: „5 Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ și că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. 6 I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ și S-a mâhnit în inima Lui. 7 Și Domnul a zis: „Am să șterg de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare și până la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut.” După uciderea întregii omeniri, prin Potop, din cei 8 membrii ai familiei lui Noe s-a născut a doua lume (cea de după Potop), care s-a dovedit și se dovedește și mai rea (decât prima). Prin Apocalipsa lui Ioan, i se prevede și acesteia sfârșitul, după care va avea loc întoarcerea lui Iisus și începerea unei noi lumi. Spre exemplu, în Apocalipsa lui Ioan 21:1 stă înscris: „1 Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era.” În acest verset, Ioan scoate în evidenţă faptul că cerul cel nou şi pământul cel nou vor fi create din elementele purificate ale celui vechi (cel din zilele noastre), şi astfel vor fi noi în calitate, diferite. Prin urmare, cerul cel nou şi pământul cel nou sunt o nouă creaţiune, o nouă modelare a elementelor existente, nu o creaţie ex nihilo (din nimic).
  • 5.5. Nu numai pentru oamenii de știință, dar și pentru marea majoritate a oamenilor cu o minimă pregătire de cultură generală, nu mai sunt de crezut versetele din Biblie, Vechiul Testament, Cartea lui Iosua[2], capitolul 10, versetele 12–14, în care se spune (culorile și sublinierile îmi aparțin):
  • „12 Atunci Iosua a vorbit Domnului, în ziua când a dat Domnul pe amoriți în mâinile copiilor lui Israel, și a zis în fața lui Israel: „Oprește-te, soare, asupra Gabaonului, și tu, lună, asupra văii Aialonului!””
  • „13 Și soarele s-a oprit, și luna și-a întrerupt mersul, până ce poporul și-a răzbunat pe vrăjmașii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s-a oprit în mijlocul cerului și nu s-a grăbit să apună, aproape o zi întreagă.”[3] 
  • „14 N-a mai fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după aceea, când Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel.” Știința a demonstrat că nu este posibil, în nici o condiție și sub nici o formă, ca soarele și luna să se oprească pe cer, nu numai pentru o zi întreagă (care nu se știe cât a fost aceasta de mare), dar nici pentru o miliardime de secundă. În plus, pentru întreaga lume ar fi revoltător să existe un Dumnezeu, cu comportări asemenea unui om, cu capricii, cu afinități, cu simpatii, cu discriminări, care să-și aibă „un popor ales al său”, pentru care să lupte împotriva altor popoare, până la a le ucide, așa cum se menționează prin zeci de versete din Biblie (vezi, spre exemplu: Judecători 3:28-29; 8-7-10; 20:18-28; 20:35 etc.).

  1. În Coran necredincios” nu înseamnă „ateu”, în sensul de „persoană care nu crede în Alah/Dumnezeu”, ci desemnează un om care nu Îi este recunoscător și care, deși înțelege clar ce Îi datorează, refuză să Îl onoreze dintr-o perversă ingratitudine.
  2. Noțiunea de „ateu” este folosită, direct sau indirect, de credincioși, în special de cei fanatici, la adresa oricărei persoane care nu crede în Dumnezeul lor, în ceea ce cred ei, pe care o etichetează ca dușmani.
  3. Falși credincioși, ipocriți[4] religioși, care, efectiv și în mod real, sunt necredincioși, dar care, din dorința satisfacerii unor interese personale meschine, se manifestă ca fiind credincioși. Un ipocrit religios este un „Mefisto deghizat în credincios” precum, spre exemplu, o persoană care, după ce a scris o carte ateistă, se roagă la Dumnezeu să-l ajute să aibă succes să o vândă”. Deci, „ipocrizia religiosului este expresia răului deghizat în bine”.
  4.  Grave erori se fac în folosirea noțiunii de „ateu” din cauză că nu se face distincție între ceea ce este un „ateu” față de o persoană dint-o altă religie (dintre cele circa 4.300 de religii câte sunt cunoscute în întreaga lume). Spre exemplu, dacă într-o comunitate de ortodocși apare un om de credință „budistă”, corect este să i se spună că „este de o altă religie” și nu să fie etichetat ca „ateu”. Prea mult timp oamenii dintr-o religie au considerat credințele și practicile din celelalte religii drept stranii, eretice, ateiste. Asemenea grave manifestări nu se mai fac în țările: 1) în care există o deplină și autentică libertate religioasă, și 2) în care sunt chiar sute de religii, de credințe religioase și de secte.
  5. În concluzie, noțiunea de „ateu”, având sensuri foarte diferite (uneori contradictorii), este foarte important ca, atât într-o conversație, cât și în caracterizarea unei persoane, pe teme religioase, este strict necesar ca, toți participanții la o asemenea discuție: 1) să se pună de acord asupra sensului și a conținutului cu care folosesc înțeleg și noțiunea de ateu, și 2) să cunoască  sensul și conținutul cu care  este înțeleasă și folosită noțiunea de ateu de persoana supusă discuției. În caz contrar se poate ajunge în situații dintre cele mai neplăcute, inclusiv de încălcare a unor prevederi legale. Este un act de conduită, morală și legală, de a respecta religia, credința, libertatea de gândire, de conștiință a fiecăruia, în limitele normelor sociale, inclusiv (sau, în special) prin folosirea unui vocabular adecvat.
  6. Care va fi viitorul ateismului? În condițiile în care „inteligența artificială” ajunge tot mai mult să modifice ființa umană, prin „fertilizarea în vitro”, prin „clonarea reproductivă” etc., aceasta (fiinţa umană) va fi fabricată tot mai mult ca un artefact, într-un uter artificial și având caracteristici alese anterior, pentru care noțiunile „religie”, „credința într-o divinitate”, „ateismul” îi vor fi străine.

Un asemenea om nu va mai putea avea o credință, o religie, cu sensul pe care le cunoaștem noi azi, pentru că, de fapt, nu s-a născut în acestea, pentru că trăiește în afara acestora. (A se vedea în acest sens Jacques Attali „Scurtă istorie a viitorului”, editura Polirom, 2016, pg. 218 – 221.)

Noțiuni ajutătoare în înțelegerea noțiunii de „ateu

  • Teismul îl consideră pe Dumnezeu ca fiind personal, prezent și activ în guvernarea și în organizarea lumii și a universului.
  • Deismul recunoștea existența lui Dumnezeu numai ca o cauză primară, impersonală a lumii, negând ideea întruchipării lui Dumnezeu într-o persoană și teza intervenției acestuia în viața naturii și a societății.
  • Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și de islam. Creștinismul, care își are originea în iudaism (ca și islamul), s-a divizat în catolici, în protestanți și în ortodocși, fiind religia cea mai importantă din punct de vedere numeric, cu un număr de 2,4 miliarde de adepți în întreaga lume.
  • Monoteismul este credința într-o singură forță divină, în Dumnezeu în cazul iudaismului, creștinismului și islamului, în contrast cu politeismul, care este credința în mai mule forțe divine, precum în zeii, care sunt de ordinul miilor în istoria omenirii, în care mai cred și în prezent unele popoare.

Bibliografie

  • [3] Durata timpului pe care „Soarele și luna și-au întârziat mersul lor pe cer”, adică „s-au oprit pe loc”, a fost de o zi întreagă, dar nu se poate stabili cât de mare a fost acea zi, dar se deduce că a fost o zi lungă”, de aceea se și vorbește de „ziua cea lungă a lui Iosua
  • [4] Noțiunile de „ipocrit”, „fățarnic” și „duplicitar” sunt sinonime.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița 

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

Fiscalitatea, naşterea, viaţa şi  răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Naşterea, viaţa şi răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, în contextul istoric din vremea sa (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

  • Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

Dramaturgul brașovean modern, trilingv Elise Wilk – „o voce esențială în peisajul teatral românesc și internațional” cu Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și științifică franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică)

Agresorii sexuali nemonitorizați – O amenințare pentru comunitate. Contribuția OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite) într-o serie de dosare criminale sexuale în spațiul francofon european (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al OADO, partener al Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și de cercetare în științe socio – judiciare franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). „Fără 6 mile” (cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu) difuzat de TVR (partenerul al Jurnalul Bucureștiului)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…