Naționalul (sentimentul național), demnitatea  națională  și demnitatea  națională la români cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Naționalul (sentimentul național) și mândria națională au semnificații aproape identice atât ca conținut cât și ca sens fundamentate istoric, evoluționist, genetic și ontologic într-un areal ambiantal geografic concret. Ambele au tangență cu și prin  demnitatea națonală, preiluând multe dintre caracteristicile  de bază ale acesteea și având aceeși locație geografică circumstanțială  naturală de constituire fomală și achiziționare  de calificative fizice și metafizice proprii. Drept consecință se nasc concomitent în mod morfologic prerogativele alcătuirii unor trăsături  specifice ordonate sinergic de necesitățle de natură  interioară ale transformărilor care treptat în mod evoluționist iau configurația caracteristicilor temeinice ale demnității naționale imclusiv a celor ce țin de mândria națională. Ori atare trăsturi ordonate organizatoric ale unor calificative  specifice ce țin de ambiantalul circumstanțial atât istoric geografc concret cât și de cel genetico-ontologic repreezintă  tipagele caractetistice care alcătuiesc și defintivează ceea ce numim mândrie națională. Vom sprecifica astfel că între demnitatea națională și mândria națională aprope că nu există diferențe atât cele de  conținut cât și cele ce țin de semnificațile sensurilor pe care le pot căpăta ambele categorii conceptuale în dependență de anturjul logo-logistic și gnostic în care sunt folosite.

Este de remarcat de asemenea formula structurală verbală incipientă ce oferă noțiunii demnității națonale caracteul ei primordial cu putetnice legturi dumnezeești: Dumnezeu-Dumn=Demn+itate=Demnitate, adică ceea ce vine de la și este legat cu Dumnezeu și Divinitatea Sa,-itatea-fiind ceea ce achiziționeză Demn pe parcursul evoluțonist istoric al trecerii lui prin timp ca reziduri funcționale adiacente deținătorului ei omul, generate de păcatele  sale săvârșite  în acest timp rezervat de  Dumn și oferit lui nu pentru a fi irosit, ci spre a fi valorificat și cultivat nu oricum, dar cu o anumită sarcină-aceea a satisfacerii necesităților plinătății  slugirii și făgăduirii credinței lui Dumn-Dumnezeu.

Pe când în formula structurală verbală a conceptului Mândriei Naționale descoperim toate aceste caracteristici funcționale proprii Demnității Naționale extrapolate transformabil în chiar toată stuctura genetic-onologică  concretă umană a biologicului  său ințial  mai mult de natură metafizică decât fizică, adică  mai mult de natură  spirituală și mult mai puțin de natură biologică. Și întradevăr sintagma mâdrie îl conție pe  mine/mă, adică pe mine dămă mie-identificat cu sufletul omului, sinele lui, intimitatea lui spirituală/primordială. Astfel  mândria națională îl conține pe Dumn, adcă pe Dumnezeul Demnității naționale identifcat prin extraplare cu Dumnezeul Mândriei națioale. În postura de Mândrie națională Dumnezeu se manifestă suprem și absolut în formula Sa metafizică ancentuată, deoarece îl avem pe Dumnezeu în dublă manifestare formulată atât fizic cât și metafizic,  fapt care îl absolutizează în mândria națonală. Și atunci face oare să minimalizăm și să ne rușinăm de noi înșine, adică de  mândria noastră  națională, de Dumnzeul nostru național ? Cei ce nu înțeleg  atare lucru și  își calcă în picioare mândria naional îl calcă în picioare pe Dumnezeul lor național,  săvârșind păcatul nesăbuințeii ptin nerespectarea făgăduințaei zămislirii sale astfel trădând mândri sa  națională și implicit și demnitatea sa națională.

Constatăm spre bucuria și cinstirea Dumnezeului națonal, că la rommâni mândria națională este mai presus de toate și de tot. Însă se constată totodată la români  existența unei discrepanțe, a unei fisuri între demnitatea națională și mândia națională. Demnitatea națională nu ține pasul cu mândria națonală, fapt care îi fac mai vulnerabili în fața  visicitudinilor istoriei și ale pragmatismului vieții cotidiene și al economicului lui. În  schimb ei profită din plin de toate cele ce  le oferă mândria lor națională, adică de cele ce le oferă  splendorile spirituale ale descopririi și savurării frumuseței și sublimului lucrurilor și fenomenologiei lor. Nu  în zădar se spune cu certitudine  că la rămâni toți cântă și toți sunt poeți. Este un adevăr evident și o realitate incontestabilă. La nici un neam pe cap de locuitor nu sunt atât de mulți cântăreți, poeți și scriitori mulți dinre ei excepționali cu renume mondial.  În ascest context spiritual  arealul literar românesc abundă de reviste literar-artistice pe care le aflăm aproape în fiecare județ și zonă geografică.

Primordialitatea mândriei naționale la români față de demnitatea  națională  se explică ptintr-o o mai accelerată mișcare și transformare  a prioritățlor materiale  în cele  spirituale  înfluențate de a se transforma  de factorii pur geografici dar  în principal de cei de origine geopolitică și de securitate. La baza vulnerabilității demniății națonale stă încă  faptul potrivit căruia  biologicul  uman este înfluențat, determint și aflat sub pavăza factorilor fizici naturali concreți din substnța și seva cărora se alimentează, iar aceștea în timp devin din ce în ce mai volatili, insuficienți, necalitativi, improbabili și mai ineficienți din care cauză biologiul  se deterioreză mai rapid și mai accentuat.

Nu încape îndoială deci, drept concluzie, că mândria națională la români nu este și nu trebuie să fie un motiv de ocară naționlă, ci de laudă națională legică prin legea Dumnezeului național românesc. În  același timp este necesar de concluzionat  că a fi mândru de naționalitatea ta, adică a fi mândru că ești român nu însemnă deleoc a  fi excepțional în raport cu alte neamuri, a fi în afara oricpărui etnos mulinațonal internațional, undeva deasupra lui, ci numai și numai  a fi specifc, deosebit, diferit fizic și metfzic, original dar și riginar, solitar și comunitar, individual și general, inteletual și cultural față de alte multe  pooare și neamuri, purtătoare ficecare de mândria lor națională. În  esență deci a fi mândru națoinal  înseamnă a fi cel cine ești și cum ești respectiv original și originar, fizic și metaizic,  inert  sau activ și nimic mai mult, adcă a fi acel cine ești în abreviatură dumnzeiască  eu sunt acel ce sunt român.

Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Notă. Născut la 8 iulie 1947 în satul Fântâniţa (raionul Drochia, Republica Moldova), în 1972 Petru Ababii, a absolvit Institutul de medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucart un timp ca medic generalist în Orhei (municipiu din partea centrală a Republicii Moldova, situat la cca 50 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Răut, fiind centrul administrativ al raionului cu același nume și unul din principalele centre economice ale regiunii centrale a țării). Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică:

• „Animus + Animus/Anima—Anima! sau Narcis Hiperionic”, Chișinău, 2005
• „Transmulticulturalismul monoteist sau transcendență și creștinism”, 2008
• „Decodificarea logigramei în ivonicul filosofic al lui Petre Țuțea”, 2010
• „Creștinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei”, 2012
• „Prim adevăr și interpretare în aspect filosofic, sociologic și literar”, 2013
• „Aforisme, Gânduri, Reflecții”, 2020
• „Geneza metafizică a gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane”, în pregătire
• „Gândirea critică filosofică”, în pregătire

Articol asociat

„Mecanismul genetic creativ al operei poetice” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Lucrare (carte) de mare anvergură consacrată marilor și tradiționalelor concursuri de admitere (la matematici și științe fizice) în școlile superioare franceze de înalte studii inginerești (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha, 2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

Dramaturgul brașovean modern, trilingv Elise Wilk – „o voce esențială în peisajul teatral românesc și internațional” cu Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și științifică franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică)

Agresorii sexuali nemonitorizați – O amenințare pentru comunitate. Contribuția OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite) într-o serie de dosare criminale sexuale în spațiul francofon european (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al OADO, partener al Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și de cercetare în științe socio – judiciare franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). „Fără 6 mile” (cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu) difuzat de TVR (partenerul al Jurnalul Bucureștiului)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului