Noul vot de la Bruxelles induce monopolul pe semințe bazate pe noi tehnici genomice (NTG) mai presus de agricultura ecologică și suveranitatea alimentară – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Prof. dr. Costin Lianu (președinte ACEX, Inter-Bio și Wallachia eHub)
Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
Angajamentul mișcării ecologice exprimat de IFOAM Organics Europe de a produce fără „noile tehnici genomice”(NGT), susținut și de Inter-Bio,vine alături de avertismentul cu privire la amenințările asupra suveranității europene a semințelor. În urma adoptării de către Parlamentul Europeanpe 17 iunie 2026a legislației privind plantele obținute prin NGT, mișcarea ecologică europeană își reafirmă angajamentul de a produce alimente fără NGT-uriși avertizează că vor fi necesare măsuri suplimentare pentru a proteja suveranitatea europeană a semințelor. Cea mai îngrijorătoare problemă rămasă nerezolvată de votul de astăzieste cea a brevetelor pe trăsături și secvențe genetice. Aceasta riscă să limiteze accesul la resursele genetice, să reducă inovarea, să crească dependențele și va duce la o concentrare tot mai mare a pieței în cadrul sistemului alimentar.
Noile reguli scutesc așa-numitele NGT-uride cerințele-cheie care se aplică altor organisme modificate genetic (OMG), inclusiv procedurile de evaluare a riscurilor, trasabilitatea și etichetarea pentru consumatori. Deși acest lucru reprezintă un pas înapoi pentru biosecuritate, transparență și libertatea de alegere, mobilizarea mișcării ecologice a asigurat garanții importante: NGT-urile vor rămâne interzise în producția ecologică, iar loturile de semințe care conțin NGT-uri vor trebui etichetate, oferind fermierilor informațiile minime necesare pentru a evita cultivarea plantelor NGT.
Potrivit lui Jan Plagge,președintele IFOAM Organics Europe:„Mișcarea ecologică rămâne angajată în producerea de alimente fără OMG-uri și fără NGT-uri și va continua să se implice în inovarea agroecologică sistemică și de tip open-source pentru a face întregul sistem agricol mai sustenabil. Presupusele beneficii ale NGT-urilor se bazează pe pure speculații, iar noi îndemnăm factorii de decizie să rămână vigilenți.” În deplin acord cu această viziune, Costin Lianu, președintele Asociației Inter-Bio,subliniază importanța strategică a menținerii standardelor ecologice stricte și a protejării fermierilor locali de presiunile monopolurilor tehnologice, reafirmând susținerea României pentru un sector agricol ecologic, independent și rezilient.
La fel ca mulți oameni de știință, organizații ale societății civile, fermieri, procesatori și comercianți cu amănuntul, mișcarea ecologică rămâne convinsă că abordările sistemice ale agriculturii, inovării, ameliorării și gestionării dăunătorilor și bolilor oferă o cale mai eficientă către sustenabilitate și reziliență pe termen lung. Totuși, ingineria geneticădefilează în sens contrar.Biotehnologiamodernă a creat în momente diferite două instrumente puternice, două „foarfece moleculare surori”, născute din aceeași dorință de a rescrie codul vieții în numele eficienței și al profitului, dar destinate să acționeze complet diferit.
Prima soră, foarfeca OMG-urilor clasice,acționează ca un „importator” brutal de viață care inserează forțat o genă complet străină (de la o bacterie sau altă specie) în ADN-ul unei plante. Pentru că lucrează orb, ca o tragere la țintă legată la ochi, procesul durează până la 15 ani, costă zeci de milioane de euro și riscă să declanșeze mutații secundare neprevăzute. Din acest motiv, legislația europeană a blocat-o în spatele unor reguli drastice de biosecuritate, etichetare și trasabilitate totală, restricții care rămân neschimbate și astăzi, în 2026.
Cea de-a doua soră, foarfeca NGT,este un chirurg microscopic mai seducător și pentru europeni. Ea nu aduce gene din exterior, ci realizează o corectură rapidă de tip „Find & Replace” direct pe codul nativ al plantei. Această precizie chirurgicală reduce timpul de laborator la doar câteva luni și scade masiv costurile de dezvoltare. Marea ruptură istorică se produce acum, în 2026: în timp ce prima soră rămâne strict reglementată, sora mai tânără (NGT Categoria 1) este complet scutită de evaluările de risc și va ajunge pe rafturile supermarketurilor fără nicio etichetă de avertizare pentru consumatori.
În ciuda avertismentelor repetate din partea fermierilor, amelioratorilor și organizațiilor societății civile, majoritatea europarlamentarilor au ales să nu consolideze măsurile de protecție împotriva efectelor nocive ale unor drepturi de proprietate intelectuală prea largi și puternice, cum sunt brevetele. În perioada premergătoare votului,au fost depuse amendamente pentru a consolida protecția împotriva efectelor nocive ale brevetelor asupra semințelor și resurselor genetice.Aceste măsuri de limitare a sferei de aplicare a brevetelorau avut ca scop păstrarea concurenței loiale, sprijinirea sectorului diversificat de ameliorare din Europa și protejarea libertății de operare a amelioratorilor și fermierilor.
Inter-Bio, alaturi de IFOAM Organics Europeva continua să pledeze pentru limitarea sferei de aplicare a brevetelor, pentru a se asigura că sutele de companii mici și mijlocii de ameliorare, care formează coloana vertebrală a sectorului european al semințelor, își pot continua activitatea.Protejarea biodiversității și a diversității de ameliorare rămâne esențială pentru suveranitatea europeană și securitatea alimentară pe termen lung.
„Pentru România, o țară cu un potențial uriaș în agricultura ecologică, această decizie reprezintă un semnal de alarmă. Trebuie să protejăm fermierii locali de presiunile monopolurilor tehnologice și ale brevetelor genetice. Menținerea standardelor ecologice stricte și a independenței semințelor noastre este o problemă de suveranitate națională și alimentară. Nu putem accepta ca biodiversitatea României să devină dependentă de interesele marilor corporații de biotehnologie. Mobilizarea fermierilor ecologici, pe care și noi îi reprezentăm prin afilierea la IFOAM Organics, a salvat totuși câteva garanții esențiale: NGT-urile rămân strict interzise în agricultura bio, iar loturile de semințe contaminate vor fi etichetate, oferind o minimă protecție producătorilor. Miza principală pentru România nu este doar monopolul tehnologic în sine, ci lipsa de transparență (consumatorul nu va ști dacă mănâncă un produs indus genetic) și riscul economic ca semințele românești să fie înlocuite de soiuri brevetate de mari companii externe”, a declarat Costin Lianu, președintele Inter-Bio.Pentru fermierii bio, această reglementare îi menține în elita celor fideli față de consumatorii care doresc să mănânce sănătos:
La semințe.Fermierii bio nu au voie să cumpere sau să folosească semințe modificate prin NGT.Loturile de semințe convenționale care conțin NGTvor trebui etichetate obligatoriu, tocmai pentru ca un fermier bio să le poată evita.
La inputuri (îngrășăminte/furaje). Niciun ingredient obținut prin tehnici genetice noi sau vechi nu poate fi folosit în hrana animalelor bio sau ca fertilizator.
La procesare.Niciun aditiv sau ingredient NGT nu poate fi introdus în alimentele care poartă eticheta cu frunza verde europeană (Euro-leaf).
Pe scurt, standardul bio rămâne 100% curat din punct de vedere genetic, însă marea provocare pentru fermieri va fi să evite contaminarea accidentală de la vecinii care folosesc noile tehnologii dereglementate. Pentru ca agricultura ecologică din România să nu devină ostatică la noile reglementari, sunt necesare acțiuni urgente, precum:
Crearea unor rețele de ameliorare tradițională și ecologică bazate pe modelul open-source;
Înființarea și finanțarea unor bănci regionale de semințe tradiționale și ecologice în România;
Protecția juridică a cultivatorilor, pentru ca aceștia să își poată produce, schimba și vinde propriile semințe ecologice la nivel local, reducând la zero dependența de marii distribuitori globali.
Vom continua lobby-ul la Bruxelles și București pentru a impune o demarcație juridică clară: drepturile de brevet nu trebuie să se aplice plantelor, semințelor sau trăsăturilor genetice native, asigurându-se astfel „libertatea de operare” pentru toți cultivatorii și amelioratorii. Fără semințe libere, conceptul de „agricultură ecologică” își pierde esența. Dacă o singură companie deține drepturile asupra seminței, ea controlează întregul lanț alimentar, de la sol până în farfurie iar mica ferma ecologica este scoasa de pe piata. „Ar trebui o revizuire a PNAE (Planul Național pentru Agricultură Ecologică) care să includă și elementele unei strategii naționale pentru independența semințelor bio în România. Vrem ca, la nivelul consumatorilor, siglele de mai jos să fie înțelese corect a ceea ce reprezintă: garantul unui consum sănătos și sustenabil, pentru care merită să răsplătim eforturile suplimentare ale unor fermieri dedicați și adesea marginalizați.” a încheiatCostin Lianu.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.