„Insula Bali e o superbă piatră de smarald, undeva între cer și ape, revenită din adâncurile oceanului și purtată de carapacea unei broaște țestoase….toată frumusețea lumii !”. Într-adevăr și pentru mine a fost unul din cele mai minunate locuri de pa Pământ, dacă nu chiar cel mai…Nu știu dacă trebuie să mai amintesc, fiind o destinație turistică atât de celebră, că ea se află în Oceanul Indian printre insulele Arhipelagului Indonezian: Sumatra, Java, Borneo, ca să le amintesc pe cele mai mari, iar undeva spre sud e continentul australian. Vulcanii care i-au dat naștere sunt încă activi și veghează…

A fost o călătorie făcută cu ani în urmă, unele detalii sunt ușor estompate lăsând loc esențelor și făcând ca totul să pară ceva între vis și realitate…am plecat oarecum nepregătită, nu prea bine informată, fără aparat foto și cu o ușoară teamă de necunoscut. După un zbor lung și obositor, cu escală la Singapore,  am ajuns in Aeroportul din Depansar, capitala, la o oră foarte târzie… de fapt asta îmi procurase îngrijorare…animație maximă, o grămadă de șoferi de taxi își ofereau serviciile zgomotos…aveam o cameră rezervată undeva la un hotel pentru prima noapte, dar mă cam codeam să mă arunc așa, la întâmplare…cum am zărit un dispecerat, am ieșit din încurcătură, m-am adresat lor și asta m-a făcut să mă simt mai în siguranță…pe drumul ce mi se părea dubios de lung, prin beznă și hârtoape mă făcusem cam mică acolo în spate, dar am ajuns cu bine.