O seară a valorilor perene la Filarmonica  „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică).

Cel de-al doilea concert al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea din noua stagiune deschisă pe 30 septembrie 2024 a fost dedicat memoriei lui Ion Voicu. La pupitrul orchestrei simfonice s-a aflat dirijorul Alexandru Ganea. Laureat al concursului internațional al orchestrelor de tineret de la Haga în 1998, Alexandru Ganea este un dirijor cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul muzicii clasice. Absolvent al Academiei de Muzică din București (unde a studiat vioara și muzica de cameră), el este dirijor al Orchestrei „Universitaria” din cadrul Universității Naționale de Muzică București (UNMB) și conferențiar universitar doctor la aceeași instituție. În 2001, a făcut tranziția de la vioară la dirijat, sub îndrumarea maestrului Dumitru Goia. De atunci, a colaborat cu majoritatea orchestrelor filarmonice din România și a fost dirijor al Filarmonicii din Pitești între 2008 și 2012, unde este în prezent dirijor invitat permanent. Alexandru Ganea este un dirijor remarcabil, cunoscut pentru abordarea sa meticuloasă și pasionată a muzicii simfonice. În calitate de dirijor al Orchestrei „Universitaria” din cadrul Universității Naționale de Muzică București și al Filarmonicii din Pitești, profesorul și dirijorul Ganea este apreciat pentru capacitatea sa de a forma muzicieni valoroși și pentru dedicația sa pedagogică.

Invitatul serii a fost descendentul familiei Voicu, Mădălin Voicu jr.-pianist. Talentatul pianist al familiei Voicu este născut pe 10 iulie 1952 în București și este fiul renumitului violonist Ion Voicu. De-a lungul carierei sale, Mădălin Voicu a fost implicat în diverse proiecte muzicale. A fost implicat în organizarea de evenimente culturale și festivaluri menite să pună în valoare tradițiile și arta românească. Relația dintre Madalin Voicu jr. și Ion Voicu a fost una de strânsă legătură familială și profesională. Și pentru că Mădălin Voicu jr. a dorit să dedice concertul de la Râmnicu Vâlcea în memoria celebrulului violonist, bnunicul său, se cuvine să amintim câteva cuvinte despre cel care ar fi împlinit pe 8 octombrie 2024, 101 ani.

Recunoscut ca „prinț al viorii”, Ion Voicu a fost și dirijor. Născut pe 8 octombrie 1923, în București el a fost elevul celebrului compozitor și violonist George Enescu. Ion Voicu a fondat Orchestra de Cameră București în 1969 și a fost directorul Filarmonicii „George Enescu” din București timp de zece ani. A avut o carieră internațională de succes, fiind apreciat pentru virtuozitatea sa. De asemenea, a fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius. Moștenirea sa continuă prin înregistrările sale și influența pe care a avut-o asupra muzicii clasice. Centenarul nașterii lui Ion Voicu a prilejuit luni pe 08 octombrie susținerea concertului omagial dedicat acestuia, concert care a avut loc la Ateneul Român anul trecut. Și la Filarmonica din Râmnicu Vâlcea, a fost ales un repertoriu de excepție. Pentru a se comemora un corifeu al muzicii interpretative romanești se putea apela doar la creații excepționale. Astfel Uvertura operei „La Clemenza di Tito” care este o piesă orchestrală plină de viață și energie a deschis seara cu acorduri puternice și dramatice, care au captat imediat atenția sălii. Secțiune lirică și melodioasă, care caracterizează eleganța și măreția caracteristice stilului clasic al lui Mozart au fost îndelung apreciate de melomani.

Cea dea doua lucrare aleasa din creația lui Wolfgang Amadeus Mozart, a fost Concertul nr. 23 pentru pian și orchestră în La major, K. 488, creație remarcabilă din perioada clasică, compusă în 1786. Orchestrei filarmonicii din Râmnicu Vâlcea ia revenit rolul de a de a deschide concertul și de a susține prima temă. A urmat intrarea pianului pentru a aduce a următoarea temă, mai ornamentată și modulată. Acest concert a fost apreciat pentru complexitatea sa armonică și expresivitatea melodică, fiind unul dintre cele mai iubite concerte pentru pian ale lui Mozart.

În partea a doua a serii s-a interpretat Simfonia nr. 1 în Do major, Op. 21, de Ludwig van Beethoven, care este o operă clasică esențială. Compusă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prezentată în premieră la Viena în 1800, aceasta ilustrează tranziția de la stilul clasic al lui Joseph Haydn și Mozart către inovațiile romantice ale lui Beethoven. Publicată în 1801, simfonia a fost compusă în perioada 1799-18001. Simfonia este structurată în 4 părți și reflectă abilitățile tehnice și creativitatea  lui Beethoven, prefigurând revoluția muzicală pe care avea să o aducă lucrările sale ulterioare. O piesă plină de viață și inovație, care marchează un început promițător al carierei simfonice a lui Beethoven. Simfonia este scrisă pentru o orchestră standard a vremii, care include instrumente cu coarde, suflători și percuție. Interpretarea Orchestrei Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea a respectat intru totul canoanele simfoniei și a contribuit la reușita unei seri deosebite, îndelung apreciată de melomanii vâlceni.

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf, membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Articol asociat

Strategii aberante (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică). Lansarea cărții autorului „Călătorie însingurată” la Biblioteca Județeană Vâlcea „Antim Ivireanul”

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

Remember Eugen Weidmann–ultima execuție publică (prin ghilotinare) în Franța cu 85 de ani în urmă – o incursiune în istoria seculară a execuțiilor publice franceze (Marile dosare criminale ale execuțiilor publice prin ghilotinare)

Les viols de Mazan. Violurile lugubre din Mazan – dosarul criminal sexual Pélicot, fără precedent în istoria marii criminalități franceze (anchetă privată, procesul & verdictul)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului