O singură indemnizație nu poate repara două suferințe. Necesitatea modificării art. 3^1 alin. (5) din O.G. nr. 105/1999. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor de cercetare în Modelizare matematică și Matematică aplicată în științe sociale (ramura socio-judiciară),  director francez și  redactor-șef la Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) atrage atenția asupra unei posibile inechități legislative generate de actuala redactare a art. 3^1 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România începând cu 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Problema a fost adusă în atenția organizației noastre în urma memoriilor unor familii ale căror părinți au fost victimele deportării, și a dus la o analiză mai profundă a modului în care legislația actuală abordează situația deosebit de delicată a acestora. Chiar dacă ambii părinți ai solicitanților au fost victime ale deportării și persecuției în Transnistria, în conformitate cu legislația în vigoare, ca urmași ai acestora, au dreptul la o singură compensare, și anume la suma considerată mai favorabilă, fără ca suferința și statutul de victimă al fiecăruia dintre cei doi părinți să fie avute în vedere separat. Din perspectiva OADO, această situație ridică o întrebare legitimă: poate o singură indemnizație să reflecte, în mod echitabil, suferințele și sacrificiile distincte a două persoane?

• Legislația reparatorie adoptată după schimbarea regimului politic are o componentă morală și istorică foarte importantă. Pe lângă acordarea unui sprijin financiar, și recunoașterea oficială a unor suferințe și nedreptăți aduse unor persoane din cauza originii etnice. Atunci când un singur părinte a fost victimă a deportării, persecuției sau muncii forțate, moștenitorul se află într-o anumită situație juridică. Atunci când ambii părinți au fost victime ale unor asemenea persecuții, situația este obiectiv diferită. Avem, în această a doua ipoteză, două persoane distincte, două istorii de suferință și două situații juridice individuale care au existat independent una de cealaltă.
• În opinia noastră, faptul că urmașul este același nu înseamnă că și situațiile juridice ale părinților trebuie confundate sau absorbite într-o singură reparație. În forma actuală, însă, norma conduce la o situație în care sacrificiul celui de-al doilea părinte nu mai produce, în planul drepturilor moștenitorului, niciun efect, deși și acesta a fost, la rândul său, o victimă recunoscută de lege. Această soluție legislativă merită analizată din perspectiva principiului egalității și al nediscriminării, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituția României, dar și prin raportare la obligația statului de a respecta și garanta drepturile și libertățile fundamentale.

Este important să precizăm că egalitatea nu presupune tratarea mecanică în același mod a tuturor situațiilor, egalitate presupune ca persoane aflate în situații comparabile să beneficieze de un tratament echitabil, iar diferențele relevante să fie recunoscute în mod justificat și diferența dintre situația în care un singur părinte a fost victimă și situația în care este vorba de ambii părinți, este una care merită să producă efecte juridice corespunzătoare. Respectarea demnității umane, principiul egalității, interzicerea discriminării și dreptul la un remediu efectiv reprezintă principii fundamentale ale protecției drepturilor omului.

Chiar dacă indemnizațiile prevăzute de OG nr. 105/1999 au un caracter reparatoriu și social, nu trebuie ignorat faptul că ele reprezintă și o formă de recunoaștere publică a persecuțiilor suferite și a consecințelor pe care acestea le-au produs asupra familiilor lor. Reparația pentru încălcări grave ale drepturilor omului nu trebuie privită exclusiv prin prisma unei valori financiare. Ea are și o importantă dimensiune morală: statul recunoaște că o nedreptate a avut loc și că victimele și urmașii lor nu trebuie să fie lipsiți de recunoașterea pe care o merită. În acest context, considerăm că legislația reparatorie trebuie să fie analizată prin prisma principiilor de echitate, proporționalitate și nediscriminare și să fie adaptată atunci când aplicarea sa produce situații care nu mai corespund scopului pentru care a fost adoptată. Problema reparațiilor acordate în urma persecuțiilor istorice nu este specifică doar României, și în alte țări europene au fost dezvoltate mecanisme legislative complexe pentru recunoașterea și repararea consecințelor persecuțiilor politice și etnice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

• În Germania, legislația privind compensarea victimelor persecuțiilor naziste a constituit forme de despăgubire și pensii, iar în anumite condiții sunt prevăzute și drepturi pentru urmași. Legislația germană a cunoscut de-a lungul timpului numeroase forme de reparație și despăgubire, tocmai ca expresie a responsabilității statului față de aceștia.
• În Austria, legislația privind protecția persecutaților politici din perioada 1933–1945 prevede prestații pentru victime și, în anumite condiții, pentru supraviețuitori și persoane aflate în relații de dependență, în cadrul unui sistem mai larg de compensare socială.

Aceste exemple nu pot fi transpuse automat în legislația română, întrucât fiecare stat are propria sa istorie, propriul lui sistem juridic și propriile mecanisme de reparație. Ele demonstrează însă un principiu important: recunoașterea și repararea consecințelor persecuțiilor istorice reprezintă o responsabilitate care poate continua să producă efecte juridice și sociale asupra generațiilor următoare. Prin urmare, și legislația română trebuie să rămână deschisă unei evaluări periodice, mai ales atunci când apar situații în care aplicarea unei norme poate conduce la rezultate care nu reflectă pe deplin scopul reparatoriu al legii.

Nu se solicită ca aceeași persoană să primească în mod nejustificat beneficii multiple, ci ca legislația să țină cont de faptul că, în anumite familii, ambii părinți au fost victime distincte, iar această realitate istorică și juridică nu ar trebui să fie lipsită de o recunoaștere corespunzătoare doar pentru că urmașul este unul și același. O situație în care un copil este descendentul unei singure persoane persecutate nu este identică, sub aspectul faptelor istorice cu situația în care același copil este descendentul a doi părinți care au fost, fiecare în parte, victime ale deportării, persecuției sau muncii forțate. În opinia noastră, această diferență obiectivă trebuie analizată de legiuitor.

Având în vedere cele de mai sus, susținem necesitatea analizării și modificării art. 3^1 alin. (5) din O.G. nr. 105/1999, astfel încât situația urmașilor ai căror ambii părinți au fost victime ale persecuțiilor să fie reglementată într-un mod care să reflecte în mod echitabil sacrificiul și suferința fiecăruia dintre părinți. Considerăm că o soluție legislativă ar trebui să permită recunoașterea distinctă a situației fiecărui părinte victimă, fără ca drepturile aferente uneia dintre ele să fie absorbite sau înlăturate prin simplul fapt că urmașul este aceeași persoană. O asemenea modificare ar contribui la consolidarea caracterului reparatoriu și ar reprezenta un demers de echitate față de persoanele care, deși nu au fost ele însele afectate direct, poartă în istoria familiei consecințele unor tragedii care au afectat în mod profund generații întregi.

La mai bine de opt decenii de la perioada în care mii de oameni au fost deportați, persecutați și supuși unor condiții inumane, statul român are responsabilitatea de a se asigura că mecanismele de reparație adoptate în timp își păstrează sensul și finalitatea. O suferință nu devine mai puțin reală pentru că a fost trăită de doi membri ai aceleiași familii și o victimă nu încetează să fie victimă doar pentru că mai există o altă victimă în aceeași familie. De aceea, considerăm necesară o analiză legislativă serioasă și responsabilă a art. 3^1 alin. (5) din O.G. nr. 105/1999, în vederea eliminării oricărei inechități și a asigurării unui tratament echitabil pentru toți beneficiarii aflați în situații comparabile. Respectarea drepturilor omului înseamnă să ne asigurăm că mecanismele create pentru recunoașterea și repararea nedreptăților din trecutul sunt echitabile. 

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite)  în Jurnalul Bucureştiului 

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Articol asociat

Subiect de teză de doctorat. Formalismul fenomenologic și matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Formalismul (psiho)socio – matematic al unui dosar infracțional criminal în cadrul jurisdicției franceze. Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a testului sociometric judiciar

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)