„O sută șaptezeci și cinci de ani de aspirație națională” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

În cadrul manifestărilor dedicate aniversări a 175 de ani de la revoluția din 1848, an al deșteptării naționale, și de la prima intonare a Imnului național „Deșteaptă-te române”, vineri, pe 28 iulie 2023 la arhivele naționale filiala Râmnicu Vâlcea, primăria orașului nostru împreună cu Forumul Cultural al Râmnicului cât și cu Asociația Națională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala județeană „Matei Basarab” au organizat reuniunea științifică „Râmnicul în anul revoluționar 1848″

În cadrul manifestării au fost fost invitați să prezinte comunicări stiintice cadre didactice de la universități din Sibiu și Craiova. Profesorul Corvin Lupu a dezbătut tema naționalismului românesc ca motiv al revoluției române specificând trăsăturile acestuia, rolul lui pentru împlinirea năzuințelor de libertate ale poporului român. Rolul subliniat de profesorul universității Lucian Blaga din Sibiu a fost o transpunere a dorințelor de identificare strămoșești în cadrul constituirii statului român. Premisele înfăptuirilor ulterioare au avut rădăcinile în programul revoluției de la 1848.

Dr Gabriel Croitoru, cercetător stințiific gradul al doilea (CSP2) în cadrul Institutului de Științe Sociale „C.S. Nicolăescu-Plopsor” al Academiei Române a analizat condițiile sociale și economice ale anului 1848 din context european. A făcut paralelismul între revoluțiile din Principatele Române și Franța. Rolul orașului Râmnicu Vâlcea este recunoscut în desfășurarea evenimentelor din acel an, unde s-au sfințit steagurile revoluției, drapelul actual este cel din perioada revoluției doar că atunci culorile erau dispuse orizontal. Tot atunci s-a depus jurământul pe constituție. Primul model de constituție inspirat de modelul european. Actualul imn a fost intonat oficial cu această ocazie. Imnul este și astăzi un cântec temerar menit să stimuleze entuziasmul. Profesorul universitar Dinică Ciobotea de la Universitatea din Craiova a prezentat personalitatea dascălului vâlcean Constantin Codreanu acesta fiind un demn revoluționar pașoptist.

Despre mobilizarea militară a regimentelor de panduri voluntari în tabăra din Câmpul Troianului în perioade Iunilor Iulie–septembrie a anului 1848, a vorbit profesorul universitar Tudor Rățoi din Drobeta Severin care cu însuflețire a subliniat dăruirea și patriotismul membrilor acestei tabere.A analizat și structura socială din care aceștia au făcut parte, structura diversificată și modul de organizare al taberei. Istoricul Eugen Petrescu a scos în evidență locuri și monumente din municipiu care atestă desfășurarea evenimentelor din acel an.Descrierea sa este competentă și a adus un plus de valoare întâlnirii aniversare, urmărind și istoria amplasării acestor acestor dovezi incontestabile.  Profesorul Ion St Lazăr cât și Dragoș Teodorescu au mărturisit aprecierea lor stintifică pentru istoricul Titu Georgescu. Profesor care a contribuit în anii socialismului la regândirea și reconsiderarea revoluției pașoptiste în sensul afirmării rolului evenimentelor în conștiința socială și a identității naționale.

Anton Pann personaj inedit și important al acelor ani a făcut obiectul studiului intitulat „Logofătul Cuvintelor” din portofoliul meu. Articolul evidențiază atât temperamentul scriitorului cât și atitudinea acestuia din anul crucial ce a influențat evoluția istoriei noastre.. Sărbătorirea revoluției pașoptiste este atât necesitate cât și datorie firească a declarării identității naționale.

Anton Pann, logafătul cuvintelor (de la corespondentul nostru poetul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Alte articole ale autorului Ovidiu Cristian Dinică în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență (text & foto) – de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului