Acasă Oameni suntem Oameni suntem. Reflecții personale sub fomă de „tablete cu sărbători religioase”. Corespondență...

Oameni suntem. Reflecții personale sub fomă de „tablete cu sărbători religioase”. Corespondență de la SGK (Dr. Sofia Gelman–Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

sofia
SGK

  •  Din nou „Corona”! Momentul în care își face apariția o nouă variantă a virusului, i se atribuie termenul de „val” (acum numărăm al patrulea). Se pare că deși fiecare ciclu prezintă o desfășurare sui generis, totuși există similitudini între etapele valului în sensul în care „scenariul” este asemănător. Începe cu un nou nume, de data asta AY3 (oare de ce nu s-a continuat cu literele grecești ?) Suntem la faza în care, probabil grație vaccinului, îmbolnăvirile sunt mai puțin grave decât în valurile trecute. Ceea ce  seamănă însă mult prea mult, este creșterea numărului de bolnavi pe zi ce trece și implicit grijile de rigoare pentru cei care prezintă simptome grave. Primele trei valuri    s-au soldat cu câte o carantină.  Sperăm-spre deosebire  de  valurile precedente-să nu ajungem din nou să fim ferecați în casele noastre!    Pandemia deja durează de prea multă vreme; pare un soi de blestem care nu vrea să se termine…  Vom ajunge oare în repetatele valuri care mai urmează, la ultima literă a alfabetului grec, omega ?
  • Vara este anotimpul călătoriilor, dacă virusul nu ne-ar fi terorizat, multă lume ar fi călătorit peste hotare. Chiar și așa,   la aeroportul Ben Gurion–deși este frumos și mare–cu greu ajungi la ghișeul îmbarcării,  atâta lume  se înghesuie peste tot fiindcă israelienii dau dovadă de curaj și speră să nu se îmbolnăvească în străinătate. Am întrebat-o pe prietena mea, unde își va petrece vacanța și, mărturisesc, am primit un răspuns neașteptat: „Unde? La un hotel cu cinci stele, pe malul Mării Mediterane, un hotel cu tot confortul, aer condiționat și mai multe camere cu instalațiile de rigoare de care am nevoie vara, pe căldurile caniculare. Și unde mai pui, că nu trebuie să suport complicațiile unui zbor cu avionul !” Da, destul de târziu, am înțeles umorul ei, vorbea de propria  sa locuință… 
  •  Rosh Ha Shana (Rosh Hashanah), adică, Noul An, se instalează în seara de 6 septembrie. Conform calendarului nostru, anul poartă numărul 5782 pentru că noi numărăm timpul (pe)trecut  de la începutul lumii! Pe masa de sărbătoare vor fi  multe bunătăți, meniul bogat este la latitudinea fiecărei gospodine dar, obligatoriu  apar și câteva mere și necondiționat, miere. În ebraică urarea pentru acest eveniment este „shana tova u metuca” ceea ce înseamnă an bun și dulce… Permiteți-mi să schimb întrucâtva tradiția și să  doresc, tuturor cititorilor noștri, multă sănătate, fiindcă tot restul este de fapt o problemă de organizare – spunea pe bună dreptate un prieten de-al meu. 

Notă. Rosh Hashanah (Roș Hașana-capul sau începutul anului) este Anul Nou evreiesc, începutul unui nou an potrivit cu calendarul ebraic și cade în prima zi a lunii Tișrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern, fiind prima dintre cele 10 zile ale penitenței numite Yamim Norayim, care culminează cu Iom Kipur, Ziua Ispășirii.  În emisfera nordică are loc la începutul toamnei. După tradiție, Roș Hașana ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni,  Adam și Eva. În Tora i se mai spune și Yom Hatrua, ziua sunării (la origine – din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul shofar-ului). Obiceiurile de Roș Hașana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă mâncăruri simbolice cum ar fi meres unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce. Alte mâncăruri care, conform tradiției, trebuie să fie prezente și binecuvântate pe masa cinei: rodii, curmale, morcovi, dovleac, fasole verde, praz, o sfeclă precum și un cap de pește. Urările obișnuite de Roș Hașana sunt: „Șana tova” (Un an bun) sau „Șana tova ve metuka” (Un an bun și dulce) și de asemenea „Ktiva ve hatima tova”. Roș Hașana este momentul la care se refereau în mediul evreiesc tradițional contractele legale, atât pentru îngrijirea animalelor, cât și pentru trebuințele poporului. Mișna precizează că în baza acestei date trebuie calculată desfășurarea anilor și, prin urmare, și anul sabatic și jubileul. Sărbătoarea durează două zile.

  • În șirul sărbătorilor de toamnă, după Rosh Ha Shana urmează ziua cea mai sacră a religiei iudaice, Yom Kippur. Este momentul solemn al dialogului fiecăruia dintre noi cu Marele Anonim–cum îl numește marele poet Lucian Blaga, iar drumul către ceruri pornește din sinceritatea sufletului care privește înapoi la cele săvârșite în anul ce a trecut și cere iertare, dacă este cazul, celor pe care cu voie sau fără voie, i-a rănit.  Ziua în sine este liniștită, toată lumea respectă restricțiile scrise și nescrise, nimeni nu circulă pe șoselele țării și nu pe drumurile orașelor. Spațiul aparține  acum copiilor care se bucură de libertatea irepetabilă în răstimpul celorlalte zile, ei se deplasează pe bicicletele lor  din loc în loc cu viteza dorită fără teama concurenței adulților… Postul  de Yom Kippur vine să sublinieze importanța meditației introvertite, timpul se oprește parcă, spre a  înlesni confesiunile subiective ale conversației spirituale. 

Notă. Yom Kippur (Ziua ispășirii)-este cea mai însemnată dintre cele trei mari Sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Tora este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care încep cu Anul Nou ebraic Roș Hașana). În calendarul ebraic, Iom Kipur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tișrei (lună care corespunde ultimei jumătăți a lui Septembrie și primei jumătăți a lui Octombrie din calendarul gregorian), și continuă până la apusul soarelui următoarei zile. Din cauza caracterului grav al zilei, spre deosebire de toate celelalte sărbători, nu se rostesc nici în ebraică și nici în alte limbi urări în genul „Yom Kipur fericit”. 

Sofia Gelman–Kiss (Dr. în Muzicologie, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

Alte articole ale autoarei Sofia Gelman–Kiss în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

Invitat: Rabinul Iosef Waserman (Israel)
Realizator: Nando Mario Varga – Anima TV

Cartea „Investigații Jurnalistice” dedicată Generalului Constantin – Bartolomeu Săvoiu. Cultură generală prin intermediul „faptului divers” din lumea contemporană franceză și internațională (marea criminalitate–crima organizată, terorism–jihadologie, crime de sânge, crime sexuale–kidnapping, crime economico–financiare, erori judiciare–revizuirea condamnărilor penale–repararea detenției și a erorilor judiciare). Lansarea cărții va avea loc la BCU (Bibliotreca Centrală Universitară) din București

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.