Acasă Opinii Oare, ce ne-a învăţat pandemia coronavirus? Partea III. (Corespondenţă de la Prof....

Oare, ce ne-a învăţat pandemia coronavirus? Partea III. (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului-Naţiunile Unite)

Pentru toţi cei care vor să ţină cont de  învăţămintele pe care am putea să le tragem din timpul acestei pandemii mondiale o pot face transmiţând câteva din constatările, trăirile şi  frământările oamenilor la anunţul că România a intrat în stare de urgenţă odată cu prevederile Ordonanţei militare nr 1 din 16 martie 2020, date de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I:

Conform zicalei „Ce a fost nu o să mai  fie, tot aşa, voi încerca să tuşez câteva învăţăminte care s- au emanat în această perioadă grea  şi dificil de suportat de  oameni, determinată de pandemia  de Covid 19.

Sunt, dacă vreţi, noi repere de viaţă post-coronavirus identificate prin  patru repere majore în condiţiile acestei crize sanitar- economice. În fapt, ele  ar trebui să răspundă la următoarele întrebări:

a) Ce ne-a obligat să facem şi în ce coordonate să trăim, pentru a nu  ne fi afectată sănătatea prin contaminare?
b) Ce am constatat pe popria piele?
c) Ce schimbări planetare au apărut în această perioadă?
d) Ce urmează să intreprindem pentru a ne fi cât de cât mai bine în viitor dacă avem în vedere că, de fapt, cu mici excepţii, ale unor ţări  cum ar fi Suedia,  care nu a luat măsuri dure de izolare socială, lumea  s- a comportat  cam la fel?
c) Ce schimbări planetare au apărut în această perioadă?

  • Că oriunde am fi pe Planeta Albastră, viaţa reprezintă totul. Încă odată, s-a dovedit fără tăgadă că dreptul la viaţă e  un drept fundamental mai presus de orice drept.
  • S-a schimbat mentalitatea în ceea ce priveşte viaţa. Relaţiile dintre oameni vor fi, în primul rând, sub respectul sănătăţii şi a celor  cu care intri în contact direct.
  • Poluarea planetară a scăzut destul de mult. Cele două calote glaciare de la Polul Nord şi Polul Sud au început să-şi capete forma iniţială şi să îngheţe. Furtunile au scăzut vizibil, anotimpurile îşi intră în matca lor, încălzirea globală a scăzut.
  • S-au redus consumul de hidrocarburi şi desigur au scăzut preţurile la ele, care ne-au  poluat excesiv de mult timp, motiv pentru care trebuie şi devine aproape  obligatoriu să trecem, urgent, la alte moduri de  producere a energiei, cum ar fi cea solară, pe bază de  baterii, hidrogen sau prin  fiziune  nucleară şi desigur cu turbinelor eoliene, eliminând practic arderile de  hidrocarburi.
  • S-a dovedit, dacă mai era nevoie, că secolul al XXI-lea poate da startul dezarmărilor în lume. Pandemia a făcut dovada că, înarmarea mondială e inutilă atâta timp cât cineva îţi trimite o dronă cu câţiva viruşi  din categoria arme bacteriologice precum Covid 19, care suprimă viaţa şi apoi  poţi ocupa ce vrei fără să distrugi natura sau creaţiile genului uman.
  • Zborurile interne şi externe, transportul pasagerilor de călătorii pe mare dar şi cu trenurile, metrourile şi mijloacele de transport în comun, de aici înainte va trebui să aibă noi reguli de distanţare socială şi transport de bagaje.
  • Este eminamente necesar ca toate statele lumii să treacă la informatizarea instituţiilor statului, oricum să nu i- a exemplul României care a facut-o cu frâna trasă, de la revoluţie încoace.
  • Pentru a evita carenţele care au existat la nivelul gestionării situaţiilor de urgenţă din aproape toate statele lumii, cu mici excepţii, în eventualitatea unui al doilea val al pandemiei, va trebui să se facă stocuri şi dotări care să reducă cât mai mult infectarea dar şi mortalitatea, şi desigur, făcând prevenţie înainte de toate.
  • Atenţie mare la corupţie şi îmbogăţiţi de conjunctură pe nenorocirile omenirii.  Asemenea indivizi trebuie pedepsiţi exemplar şi imediat.
  • S-a constatat, de la ţară la ţară, că oamenii se tem mai mult de măsurile punitive  ale autorităţilor statului decât de faptul că se pot îmbolnăvi.
  • Deşi, marea majoritate a ţărilor lumii condamnă propagarea de ştiri false chiar cu închisoarea, în multe dintre ele, ca şi în România, cu privare de libertate de la 1 an la 5 ani, totuşi au existat şi încă există fake news-uri pe reţelele de socializare dar şi pe canalele tv , fie ele de ştiri, cu câte o ştire carerostogolită poate să pară a fi luată drept ştire reală.                                                                                                      Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin ScaleţchiPreşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite

     

     

     

     

     

    Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)   

    Oare, ce ne-a învăţat pandemia coronavirus? Partea II. (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului-Naţiunile Unite)

    ,,Oare ce ne-a învăţat pandemia coronavirus?” Partea I. (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului-Naţiunile Unite)

    Alte lucrări ale autorului

     

     

     

     

Articolul precedentUnde, când, cum călătorim în 2020?
Articolul următorProtejat: Dezechilibre religioase și ideologice. Atentate extremiste în numele religiei. Lumpen-teroristul, teroristul modern, contemporan (Subiect de teză de doctorat în MAss – Matematici Aplicate în științe sociale – cu fonduri europene)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.