Acasă Distincții cu caracter religios Oboseala (de la corespondentul nostru permanent Vavila Popovici, poet, prozator, eseist,...

Oboseala (de la corespondentul nostru permanent Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

„Există o oboseală a sufletului şi e cea mai groaznică oboseală. Nu e grea, ca oboseala trupului, nu e înşelătoare, ca oboseala simţurilor, e greutatea conştiinţei, e imposibilitatea de a respira cu sufletul.” – Fernando Pessoa

Dicționarul o definește ca pe o stare de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens, sinonim cu: istovire, trudă, osteneală. Iar odihna este considerată a fi tratamentul oricărei stări de oboseală, în special al celor care au dificultăți în a se relaxa, fiind într-o continuă stare de tensiune. Alții spun că cele mai bune rezultate în tratamentul acestui sindrom, fiindcă totuși este un sindrom, îl are exercițiul fizic.

Sindromul oboselii cronice a fost consemnat pentru prima dată în secolul trecut, s-a extins mai târziu, abia din anii 1990. În 2020 a fost efectuat un studiu la nivel european pentru stabilirea răspândirii bolii în țările de pe Bătrânul Continent. Cele mai multe cazuri au fost identificate, de-a lungul timpului, în Europa și în Statele Unite, dar afecțiunea s-a extins și în țările asiatice, cât și în țări în curs de dezvoltare de pe continentul african. Este considerată o afecțiune severă, care se manifestă pe termen lung și poate avea efecte la nivelul mai multor sisteme din organismul uman. Persoanele care suferă de această boală manifestă probleme majore în desfășurarea activităților zilnice, unele dintre acestea fiind obligate să stea la pat perioade mai îndelungate de timp, din cauza stărilor de somnolență, oboseală fizică și psihică.

Medicii spun că simptomele oboselii cronice sunt:

  • capacitate redusă de desfașurare a unor activități cotidiene
  • oboseală repetată la efort redus
  • amețeli și căderi din picioare
  • bâlbâieli
  • neputința de a exprima clar cuvintele
  • insomnie, somnolență de lungă durată
  • tulburări de memorie de scurtă durată
  • probleme de concentrare
  • senzație de confuzie sau „ceață mentală”

Persoanele care suferă de oboseală cronică nu sunt doar obosite, ci chiar incapabile de a-și duce viața zilnică în ritmul de până la ivirea bolii. În concluzie, oboseala este o afecțiune complexă și care poate afecta persoane aflate la diferite vârste, inclusiv copiii. Netratată, boala poate dezvolta complicații severe. Oboseala poate avea diferite cauze, printre care: efort fizic și psihic intens. Este și un vechi dicton, că un om obosit caută cearta (Seneca). Deci este irascibil.

Am auzit că „Presa a obosit!” O fi adevărat? O fi vorba de o oboseală cronică? Sindromul apare mai frecvent la persoane de un tip comportamental caracterizat prin ambiție excesivă, antrenare în competivitate, care muncesc mult și sunt totdeauna în criză de timp, care își fixează scopuri înalte, prea înalte, poate! Dar, istoricul român Nicolae Iorga spunea că drumul lung începe de unde ai obosit”.

Deschiderea expoziției Nicolae Iorga – patrimoniu inedit din „Colecția Iorga-Pippidi”, la Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte

Conferința Națională „Iorga după Iorga” ediția a 2-a, cu tema „România, doar atât. Între patriotism și Naționalism”

Nicolae Iorga: Cărturarul-Martir (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Oboseala cronică, poate fi confundată cu tulburări psihice, printre care depresia. Deoarece oboseala, în forma sa cronică, reprezintă atât simptom, cât și factor favorizant în menținerea și creșterea în intensitate a diferitelor afecțiuni psihice, este important să putem face un diagnostic diferențiat.

Să ne întrebăm cum de nu au obosit cele două tabere în lupta pe care o duc, rușii și ucrainenii? Atacatorii și apărătorii țării care este distrusă progresiv, în mod barbar. Scriitorul roman Octav Paler spunea că barbarii nu vor numai să dărâme/distrugă, că nu se mulțumesc cu atât, ci vor să aibă și dreptate, adică să-și asume și Victoria. Cred că nu trebuie scăpată din vedere această ambiție perversă, criminală.

Medicul, psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung este cel care a explicat detaliat cele patru tipuri funcționale care corespund instrumentelor vădite prin care conștiința își dobândește orientarea în raport cu ceea ce experimentează. Senzația, adică percepția prin simțuri, îți spune că ceva există; gândirea îți spune ce anume este; sentimentul îți spune dacă e vorba de ceva plăcut sau nu; intuiția îți spune dincotro vine și se duce. Jung considera gândirea și sentimentul fiind funcții raționale, iar senzația și intuiția–funcții neraționale. Senzația e instrumentul cu ajutorul căruia prelucrăm conștient datele obiective ale simțurilot noastre și ne construim percepțiile propriei lumi. Intuiția e instrumental cu ajutorul căruia facem deducții asupra posibilităților inerente unei situații supuse conștiinței noastre la un moment dat.

Observații, reflecții, judecăți de valoare și intuiții se pot întâlni la asistarea unui episod violent. Tipul de reacție la un episod va fi determinat, în primul rând, de atitudinea caracteristică a fiecăruia, un extravertit având șanse mai mari să intervină, să dea primul ajutor, să-l înlăture pe agressor, în vreme ce introvertitul va fi mai predispus să observe, să înregistreze, să reflecteze tăcut la cele petrecute, preferând să lase intervenția în seama altcuiva (a unui extravertit sau a unui slujbaș a cărui meserie e tocmai să se implice în așa ceva). Atitudinea diferitelor țări adoptată acum, la izbucnirea acestei barbarii a secolului nostru, a dezvăluit caracterul gândirii și simțirii populației țării respective, prin luarea de măsuri sau numai asistarea pasivă. Cu cât gândirile/aprecierile sunt mai diferite, se dispersează și nu se poate obține concentrarea asupra scopului de stopare/înfrângere a acestei criminalități ivite pe glob.

Toate veștile aflate din presă ne-au întristat, revoltat, dar speranța că binele va învinge răul, nu ne-a părăsit. Mulți dintre noi au căutat sau au luat cu împrumut, clipele de veselie, pentru delectare. Le-au căutat fiindcă veselia alungă oboseala, deznădejdea, care-i mai rea ca toate.

Oboseala vine din lupta ființei cu viața. Când te opui vieții, doar judecând, criticând, mâniindu-te și neluând nici o măsură, pierzi viața din tine, ea se scurge inutil, și obosești, și este normal pentru că mergi contra unui current cu o prea mica viteză. Iubirea, pacea, liniștea, se obțin prin luptă, când lași viața să curgă mai întâi prin tine, să o poți judeca și ajuta luând niște măsuri. Uneori însă, nu este posibil! Te întrebi: de ce? Nu poți fi numai spectator al vieții!

Tu ești subiectul vieții. Spiritul dreptății e cel ce te trezește din somn. Ai obosit vreodată în timp ce te bucurai, în timp ce iubeai, în timp ce te rugai, adică în timp ce acționai într-un fel? Atunci nu te lăsai purtat de curgerea vieții, ci veneai în întâmpinarea ei. Atunci te deschideai prin inimă. Obosești când cauți doar cu mintea, inima nu te obosește vreodată. Mintea caută neîncetat, mereu găsește altceva de care să se agațe, dar în esență mintea își caută și ea liniștea. Deci lupta nu este numai între noi și cei din jur sau întâmplările din viață, ci este mai întâi în noi, acea luptă pe care poetul Charles Baudelaire spunea că nu o mai suporta „oboseala adormirii și oboseala trezirii”, și pentru asta vroia să-și curme viața. Să nu obosim, fiindcă după această barbarie rusească, drumul lung de abia începe.

Corespondență de la publicistul Vavila Popovici (poet, prozator și eseist, SUA-Carolina de Nord)

„De ce scriu?/Scriu pentru că sunt încă vie,/pentru că scrisul este al celor vii,/pentru că miracolul creației/sălășluiește încă în sufletul meu./Scriu pentru că iubesc viața/și-ți mărturisesc că uneori mi-e teamă/de bătaia de aripă a păsării în agonie…/În acele clipe m-arunc asupra unei coli de hârtie,/ca-ntr-o mare cu valuri iubitoare/m-arunc …”

Nota redacției

Articolul precedent„Satul inteligent”,  locul unde merita să trăiești (Agenda Forum – „Smart Village” Events)
Articolul următorCum se poate cere anularea titlului de proprietate atunci când este emis în mod nelegal (ilegal)? (How to obtain the retroactive annulment of title deed issued illegally in Romania?) de la corespondentul nostru Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.