Acasă Personalitati Omagiu academicienilor ieșeni care au marcat istoria literaturii contemporane române: Constantin Ciopraga,...

Omagiu academicienilor ieșeni care au marcat istoria literaturii contemporane române: Constantin Ciopraga, Gheorghe Platon și Constantin Gh. Marinescu

Tânărul Marius Hriscu (41 de ani, Doctor în istorie cu teza Nicolae Titulescu și relațiile româno-sovietice în perioada 1932-1936’’), Lector la Universitatea Apollonia din Iași și sef de departament în cadrul Facultății de Științe ale Comunicării de, avându-l în calitate de director de teză (conducător științific) pe Prof. dr. Ioan Ciupercă, în ultimul deceniu s-a dovedit un scriitor prolific. Acum, prin lucrarea Omagiu Academicienilor Constantin Ciopraga, Gheorghe Platon și Constantin Gh. Marinescu’’, apărută la mica, dar energica Editură PIM, dovedește aceleași calități de cercetător sobru, profesionist tenace. Sunt evocați trei academicieni arhicunoscuți din Capitala Culturii românești.
Primele două capitole surprind secvențe din activitatea didactică și de cercetare a Academicienilor Constantin Ciopraga și Gheorghe Platon, cât și reacțiile din presa locală în urma trecerii acestora în eternitate. Ultimul capitol este erzervat activității profesionale a Acad. Constantin Gh. Marinescu
  
Când vorbește despre Constantin Ciopraga, tânărul autor (cadru didactic universitar) are o emoție în glas. Pentru că în prim plan este scriitorul și Profesorul Ciopraga, respectat de colegi și studenți, iar pe de altă parte Omul Ciopraga care a știut să fie Mare rămânând în același timp Modest. Originar din Pașcani, autenticul creator de cultură își definea locul nașterii „microcosmosul pașnic’’. Din anul 1949 devenise cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza’’ din Iași, urmând fireștile trepte ale ierarhiei universitare. Mai mult, între 1959 și 1962 a fost lector de limbă română la Sorbona și la Ecole Nationale des Langues Orientales Vivantes din Paris.
În perioada 1966-1970 a fost director al revistei Cronica’’, din 1971 luându-i locul Liviu Leonte și Andi Adrieș, iar din 1980 Ion Țăranu.
Cel care nu dorea să trăiască pentru el, ci să fie un Homo humanus, debutase în domeniul prozei în 1931 în revista Luminița’’ care apărea la Pașcani.
Activitatea de istoric literar a fost începută cu monografia Calistrat Hogaș’’, apărută în 1960 și a fost continuată cu studii care se încadrează aceluiași gen, dedicate lui George Topârceanu (în 1966), Mihail Sadoveanu (în 1966 și 1981), Hortensia Papadat-Bengescu  (în 1971), Mihai Eminescu (în 1990).
Cel pentru care glasul iubirii a fost glasul istoriei, a participat la numeroase reuniuni științifice internaționale atât în țară, cât și în străinătate.
În 1978 a devenit membru de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor Literari de la Paris, iar în 1998 i s-a acordat titlul Doctor Honoris Causa al Universității Ștefan cel Mare’’ din Suceava, iar în 2001 cel de Profesor Emeritus al Universității „Alexandru Ioan Cuza’’ din Iași, pentru ca din 2006 să fie membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
La 12 noiembrie 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române și director onorific al Institutului Alexandru Philippide’’ din Iași. A trecut în neființă la 92 de ani, acest mare eseist, scriitor și istoric al literaturii române rămânând, peste vreme, unul dintre modelele ieșene a ceea ce înseamnă om de cultură. Opera științifică, opera literară și profilul moral al profesorului  Constantin Ciopraga vor rămâne un model și un reper în cultura română. În plus un intelectual creștin-ortodox iubitor de Biserică și Neam. Liviu Leonte aprecia că  Profesorul Constantin Ciopraga  reprezintă ceea ce un talentat publicist român numea o valoare fixă, un reper în mobilitatea tranzițiilor prin care am trecut și continuăm să trecem’’.
  
Următorul capitol este dedicat activității didactice și științifice a Acad. Gheorghe Platon, trecut în eternitate la 24 ianuarie 2006.
Născut în urmă cu 80 de ani la Buhuși, a devenit doctor în științe istorice în 1969, membru corespondent și apoi între 1993 și 2006 membru titular al Academiei Române. Onorat cu Doctor Honoris Causa al universităților din Angers-Franța în 1998, Craiova în 1999, Suceava în 2002, celebrul istoric a efectuat cercetări în domeniul istoriei moderne a românilor din secolele XVIII-XIX, având contribuții semnificative cu privire la începuturrile modernității românești, Revoluția de la 1848, formarea națiunii române, a unității românești și a statului național, la caracteristicile dezvoltării societății românești în secolul al XIX-lea, la relațiile internaționale. Sunt multe lucrările academicianului care ar merita să fie menționate, dar le-am nedreptăți pe celelalte, semnate de cel care considera că istoria este o artă a reconstituirii. 
  
Ultimul capitol, la care am avut o contribuție sentimentală, fiind vorba de Părintele meu Spiritual, acad. Constantin Gh. Marinescu, reper al culturii românești, mare apărător al principiilor suveranității și integrității teritoriale, dear și al adevărului, mi s-a părut cel mai rotund și corect documentat.
Specialist în științe politice, academicianul a apărta cu tărie, în special ideea realipirii Basarabiei la România cât și momentul de glorie din istoria noastră, Marea Unire. Vicepreședinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor, istoricul cel mai autorizat al acesteia, meritele academicianului, chiar dacă unii urmași îi uzurpează multe dintre ele, spre disperarea celor care i-au cunoscut opera și personalitatea, rămân intacte. Rar se va naște un alt român cu asemenea trăiri naționale precum Acad. Constantin Gh. Marinescu, fie că era la Iași, Galați, Bacău, Suceava, sau în draga lui Basarabie, cu care avea o rodnică colaborare academică. El rămâne în mintea tuturor care l-au cunoscut model de Om și Dascăl desăvârșit. 
  
Ca orice volum de ținută, volumul istoricului Marius Hriscu cuprinde și o bogată bibliografie. Per total, este o carte de excepție care omagiază înaintașii de valoare de care Moldova și România n-au dus niciodată lipsă. 
 
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida  Jurnalul Bucureştiului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.