Lect. dr. Doina Guriță (poetă, scriitoare și traducătoare), corespondentă a Jurnalului Bucureștiului, premiată cu „Mention d’Honneur au Grand Prix du Jury – 2023” de către SPAF (Societatea Poeților și Artiștilor din Franța) pentru poezia „Lui Nichita…”. Invitație la cel de-al 64-lea Congres Internațional a SPAF de la Annecy (Franța) – 2023

Poezia „Lui Nichita…”, scrisă de către Lect. dr. Doina Guriță (poetă, scriitoare jurnalistă și traducătoare), a fost premiată cu „Mention d’Honneur au Grand Prix du Jury” de către SPAF–Societatea Poeților și Artiștilor din Franța care va fi acordat autoarei la Congresul SPAF–2023  care se va desfâșura în perioada 22–24 septembrie la Annecy (prfectuira departamentului Haute Savoie, regiunea administrativă Auvergne–Rhône Alpes) aflat pe malul lacului cu același nume și la poalele alpilor francezi (Mont Blanc), în proximitatea Cantonului Geneva (Elveția).  

Corespondentă permanentă (și membră a Staff) a magazinului cotidian cultural–educational și de cercetare științifică în domeniul socio-judiciar (franco–român) Jurnalului Bucureștiului, organ de presă al CUFR România (Consultanță Universitară R & D de pe lângă Școlile Superioare Franceze de Înalte Studii–Les  Grandes Ecoles), membră a mai multor organizații culturale, printre care, în afară de SPAF, menționăm USR (Uniunea Scriitorilor din România), AJTR (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România), AFER (Asociația Facultăților din România), ASLRQ (Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Romînă din Quebec, Canada), UCAI (Uniunea Creatorilor de Artă-Iași), membră a ALPI (Asociația Literară „Păstorel”-Iași), asociația KIAC (Universitatea Konstanz– Germania–Alumini Club), Lect. Univ. dr. Doina Guriță este distinsă pentru a 4-a oară de către SPAF, după cel din 2021 de la Barbizon (în proximitatea pădurii Fontainebleau, departamentul Seine et Marne, regiunea urbană pariziană) celebru pentru Școala de la Barbizon (care a reunit un grup de pictori francezi la mijlocul secolului al XIX-lea. (departamentul Seine-et-Marne și care devine locul preferat de întâlnire și de creație al artiștilor din toată Europa, fondată de către Jean-Baptiste Camille Corot, Théodore Rousseau, Jean-François Millet, Charles-François Daubigny, Nicolae Grigorescu și alții), pentru poeziile Abyss, La Grande rencontre,  Tu répètera la même symphonie (aparținând volumului „Lacrimi de sticlă”), Marele premiu internațional de poezie „Jenny Alpha et Nöél–Henri Villard” și „Mention d’Honneur au Grand Prix du Jury” de la Sorèze (în departamentul Tarn, regiunea administrativă Occitania, sudul Franței) în 2022, pentru poezia „Qu’en dis-tu?” .

Lui Nichita…

„L-am văzut pe Nichita aievea, în vis
Un înger blond cu ochii precum cerul
Arunca zăpadă în focul încins
Să iasă din aburi, în clocote, dorul.

Zăpada fierbea în fum de tămâie
Puternic zidea un cub ferecat
Un colţ se zbătea să mai rămâie
Dar Nichita îl voia spulberat…

L-am pierdut la o strajă din noapte
Printre lacrimi de patimi şi zbor
Dar l-am regăsit şoptind, printr-o carte:
„Ca să fiu viu, a trebuit să mor”.

Am aşezat visul pe noptieră
Sub lumina lunii, pătrunzând printr-un tub
Lângă cartea cu versuri, stingheră
Nichita îmi puse colţul de cub…””

„Limba românească este patria mea” (Nichita Stănescu)

„Totul era magic la el”, își amintește pictorul, graficianul, sculptorul Mircia Dumitrescu, un prieten al poetului. Nichita Stănescu (31 martie 1933, Ploiești, România–13 decembrie 1983, București, România) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neomodernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita a fost considerat de către unii critici literari, precum Dan-Alexandru Condeescu și Eugen Simion, „un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici”. Pe  31 martie, s-au împlinit 90 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu, „poet nepereche, parte a unei trinităţi reformatoare în lumea versului românesc, alături de Eminescu şi Arghezi şi un admirabil artist, care prin teoriile, jocurile, abilităţile şi stările sale a metamorfozat realmente imaginea poeziei româneşti.”

Nichita  Stănescu demontează elementele artei, pe care le reaşează după o ordine proprie. în poemul „Nod 33”, poetul încearcă să lămurească, să descifreze aceasta ordine proprie: „Am gandit un mod atata de dulce/De a izbi doua cuvinte/De parca iarba verde ar inflori/Iar florile s-ar ierbi.”. Criticul literar Acad. Eugen Simion defineşte poezia lui Nichita Stănescu „poezia poeziei”. Stănescu insuşi afirma: „poezia nu este numai artă, este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii”. De-a lungul întregii sale creaţii se disting încercări de a defini concepţia sa despre cunoaştere prin artă, despre echilibrul dintre conţinutul şi forma poeziei, despre relaţia poetului cu cuvântul. Poezii pe această temă: „Ars poetica”, „Arta poeziei”, „Arta poetica”, „Arta scrisului”, „Autoportret”, „Poezia”, „Poetul ca si soldatul”, „Cautarea tonului”, „Poetul”, „Tonul”, „Timbrul”.

Criticul literar Aurel Martin consemna că universul liricii lui Nichita Stănescu este „o pădure de simboluri”. „Ca toţi marii poeţi, Nichita Stănescu a fost fascinat de esenţe, de ceea ce exprimă sau ascunde fenomenalul. Poetul a incercat să patrundă dincolo de lumiţa cunoaşterii, descoperind că tainele nu se lasă invinse, nu-şi divulgă nucleul intim.” Poetul a avut însă vocaţia de a pătrunde impenetrabilul, de a-şi închipui realităţi indefinibile. De aici frecvenţa în vocabularul său a cuvintelor construite cu prefixul ne, acestea valorificând simultan o afirmaţie şi o negaţie. Întreaga sa lirică pendulează între polii centralizatori, între da si nu, intre lumina şi intuneric, între iluzie si real, între stare de veghe şi stare de vis. Modernitatea şi valoarea liricii sale rezidă în viziunea poetică originală şi în limbajul poetic. Poetul conferă cuvântului independenţa, considerându-l creator de lumi: „Numai cuventele zburau intre noi/înainte si înapoi,/Vârtejul lor putea fi aproape zărit/[…]/Ca să privesc iarba inclinată de/căderea unui cuvant”. Limbajul său poetic este abstract, bazat pe metafora şi parabolă.

Nichita Stănescu este  pentru scurt timp, corector și apoi redactor la secția de poezie a „Gazetei literare”. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu. În 1970 devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Acad. Nicolae Breban. Pentru volumul de eseuri „Cartea de recitire” obține pentru a treia oară Premiul Uniunii Scriitorilor. Un an mai târziu, Stănescu este distins cu Premiul internațional Johann Gottfried von Herder. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, iar în fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm, botezat „Gică”.

Activitate literară a lui Nichita Stănescu

În anul 1957, în martie, Nichita Stănescu a debutat simultan în revistele „Tribuna din Cluj” și „Gazeta literară” cu trei poezii. Între anii 1957 și 1958 este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a „Gazetei literare”. La sfârșitul anului 1960 debutează cu volumul „Sensul iubirii” și în1966 publică la Editura Tineretului volumul „11 elegii”. În 1969 tipărește „Necuvintele”, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii „Un pământ numit România”. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu. 1970-1973–Este redactor-șef adjunct la „România literară”. În 1978 publică volumul de poezii „Epica Magna”, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Opere „Sensul iubirii”–1960; „O viziune a sentimentelor”–1964; „Dreptul la timp”–1965; „11 elegii”–1966; „Obiecte cosmice (Alfa)”–1967; „Roșu vertical”–1967; „Oul și sfera”–1967; „Laus Ptolomaei”–1968; „Necuvintele”–1969; „Un pământ numit România”–1969; „În dulcele stil clasic”–1970; „Belgradul în cinci prieteni”–1971; „Măreția frigului”–1972; „Epica Magna”–1978; „Opere imperfecte”–1979; „Noduri și semne”–1982; „Oase plângând”–1982; „Altă matematică”; „A cincea elegie”; „Cu o ușoară nostalgie”; „Lecția despre cub”; „Emoție de toamnă”.

Nichita Stănescu este mai interesat, mai emoţionat de idee decât de sentiment. Calea care să-i satisfacă nevoia de siguranţă ducea spre disciplinele riguroase ale spiritului, spre geometrie şi fizică. Critica literară consideră că de la Ion Barbu, poezia românească nu a mai cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca în cazul lui Nichita Stănescu. Poetul s-a situat într-o ascendentă „nobila”: prin tendinţa de a ajunge pâna la esenţa liricului, el se apropie de Eminescu si Blaga; prin forţa inovaţiei la nivelul limbajului artistic, se apropie de Arghezi; prin capacitatea de incifrare a mesajului în formule de maximă abstractizare, se apropie de Ion Barbu. „Suntem ceea ce iubim” ne spune  îngerul blond, poetul  nepereche. Parafrazându-l pe Nichita Stănescu citez: „Niciodată n-am să învăţ că el a murit”! (Dr. Doina Guriţă)

Le Pamarès SPAF juillet 2023

SPAF-Invitation au Congrès international d’Annecy 2023

Accesul în orașul Annecy (prefectura departamentului Haute Savoie)

Annecy-„Veneția fraceză”, capitala Filmului de Animație

Jurnal de festival. Annecy, cel mai mare eveniment dedicat filmului de animatie

Lector univ. dr. Doina Guriță a primit Marele premiu al juriului SPAF

Articole asociate

Lect. dr. Doina Guriţă (poet şi prozator, Iași, membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România și al SPAF – Societatea Poeților și Artiștilor din Franța, membră în Staff al Jurnalului Bucureștiului), distinsă cu Marele Premiu Internațional de Poezie „Jenny Alpha et Noël-Henri Villard” de către Juriul Marilor Premii Poetice al SPAF (Societatea Poeților și Artiștilor din Franța). Palmaresul 2022 al premiilor internaționale de poezie. (Les Grands Prix de la Société des Poètes et Artistes de France – SPAF. Palmarès 2022 des Grands Prix İnternationaux de Poésie)

Invitație la cel de-al 63-lea Congres Internațional al SPAF (Societatea Poeților și Artiștilor din Franța). Invitation au 63ème Congrès International de la SPAF (Société des Poètes et Artistes de France). Corespondență de la Lect. dr. Doina Guriţă (poet şi prozator, Iași, membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România și al SPAF – Societatea Poeților și Artiștilor din Franța)

Lect. dr. Doina Guriță, corespondenta permanentă (internă) a Jurnalului Bucureștiului premiată de către SPAF (Société des poètes et artistes de France – Societatea Poeților și Artiștilor din Franța) la Barbizon (Greater Paris)

Lect. dr. Doina Guriţă, corespondenta noastră internă permanentă de la Iași (a Jurnalului Bucureștiului) a devenit membră a SPAF (Societatea Poeților și Artiștilor din Franța), fiind și distinsă cu „Mention d’Honneur au Grand Prix du Jury”

Notă. Timp de un deceniu (până în 1998, când m-am mutat definitiv la Paris) am trăit în acest oraș superb de munte, în care am fost profesor de fizică (teoretică) și matematici aplicate (în științe inginerești) la școala superioară de ingineri Integral Internațional Institute (French-American Institute of Technology)-Epseco Group specializată în domeniul informaticii industriale și de gestiune, a roboticii, a sateliților artificiali  și a ingineriei (aero)spațiale, prin intermediul căruia am avut fost implicat și în diverse proiecte de cercetare la CERN (Centrul European de Cercetare Nucleară), apoi, la Școala superioară de știința și ingineria mediului a Universtății Savoie-Mont Blanc (Annecy-Chanbéry), iar ulterior, profesor de matematici aplicate în științe economice și sociale la școala superioară de comerț și gestiune Academia Mercuria.

Inexistența timpului în structuri materiale infinit mici, supuse legilor fizicii cuantice. Inseparabilitatea și Teleportarea cuantică! (Revista interdisciplinară de Matematică și Științe Aplicate Galileo Galilei”). Seminarii științifice (Universitatea din Geneva/1990 – 2002), CERN (J. Bell, A. Aspect, N. Gisin, H. Zbinden & W. Tittel, A. Saurez, V. Scarani)

In memoriam Albert Einstein (1879 – 1955). Experiența care neagă existența timpului în fizica cuantică. Inseparabilitatea cuantică (Revista de Interdisciplinară de Matematică și Matematici Aplicate  „Galileo Galilei” – prof. dr. Thomas CSINTA)

Imaginile datează din 1990, care deși nu sunt foarte reușite, pun în evidență avansul tehnologic și urbanistic pe care îl avea, în general, Franța față de România Socialistă Multilateral Dezvoltată (RSR) și în particular, un oraș medieval de talie medie, Grand Annecy (cca 250.000 de locuitori) aflat în proximitatea Genevei și a lacului Léhman-Ceneva (la cca 20km), ceea ce m-a impresionat profund.

Nota redacției

Elogiu artistului Plastic Nicu Dumitrescu (corespondent al Jurnalului Bucurestiului) în Revista „Cenaclul Păltiniș”

Pamflete. „Decorații scuipate” (Norman Manea) și „Haznaua” (Adrian Păunescu). Fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea (scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație prietenului meu, marelui pamfletar și gazetar Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. la Univ. Apollonia din Iași, directorul ziarelor Timpul și Realitatea–parteneri media aiJurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Enseignant dans les CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) & les Grandes Ecoles. Les concours externe et interne de l’agrégation. Les professeur agrégés de l’enseignement supérieur. Enseignant – Chercheur. Concours de l’agrégation de Mathématiques externe – 2023/2024 (Les Sujets & Les Corrigés)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Despre miturile supremației lingvistice mioritice – „dor” și „doină”

Ziaristul, fotograful și scriitorul Viorel Patrichi: „Justiția din România s-a compromis definitiv prin achitarea călăilor lui Gheorghe Ursu”

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Gabriel Grama revine pe pământ românesc – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă”, „Călăuza” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral – părțile 1, 2 & 3). „Fenomenul Hărman” implementat prin tabere de vară de către colecționarul brașovean Nicolae – Ioan Vrâncean

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragmente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către jurnalistul Geo Scripcariu (realizator) cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii” u Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sarsă sigură de informare)

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Prépa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours des Grandes Ecoles d’Ingénieurs 2023”. Mines – Ponts (Maths – Sujets de concours). Marile concursuri de admitere ale școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești franceze „Mines – Ponts” 2023 (Subiecte de concurs)