Onița Mureșan – Autoportrete de flori

Un zâmbet din paradis

Este miezul verii, perioada în care florile sunt la ele acasă, fie în curţi, grădini, dar şi pe pajişti, în munţi, pe dealuri sau pe câmp. Un paradis pe lângă care nu putem trece nepăsători. Cine n-a admirat, cine n-a mirosit, cine n-a crescut o floare? Chiar și în apartamentele de bloc există câte un colţ verde cu câteva plante pe care fiecare dintre noi le consideră ca făcând parte din familie.

Pentru artistul plastic Onița Mureșan, grădina este un mod de viaţă. Munceşte s-o întreţină, plantează florile, le urmăreşte cum cresc, se identifică adesea cu ele şi le iubeşte din tot sufletul. Și, în paralel cu acest ciclu, le pictează. Mai ales le pictează, numindu-şi lucrările „autoportrete”, de nu mai ştii cine mânuieşte penelul, floarea, omul sau floarea din sufletul omului!

Când, zilele trecute, am intrat în Căminul Artei, ehei, cât timp a trecut de când aici era raiul obiectelor de fond plastic, am simţit că păşesc în grădina pictoriţei din Bistriţa, că văd în spate lacul, apoi pădurea, acolo unde este universul ei de suflet. Și, deodată, timpul meu a luat-o razna, galopând înapoi spre anii copilăriei. M-am trezit, mai întâi, în micuţa grădină a bunicilor de pe strada Munţii Gurghiului, din Bucureşti, apoi în grădina hotelului Sunrise din insula Ammouliani, Grecia. Câte flori deosebite, câte parfumuri demult uitate nu mi-au revenit în memorie!

Întorcându-mă la realitate, o întreb pe Onița Mureșan care pictură îi este mai aproape de suflet, o întrebare inutilă, pentru că se vede de la o poştă că ea le iubeşte pe toate. Poţi să-ţi iubeşti unii dintre copii mai mult decât pe ceilalţi? Bineînţeles că nu! Iar răspunsul ei vine rapid, categoric: Fiecare tablou are ceva special. Sunt legată de toate, dar după ce termin o lucrare, pe aceea o iubesc cel mai mult, apoi pe cealaltă și pe cealaltă, iar în final, pe toate. Nu pot spune că am o lucrare preferată, toate fac parte din viaţa mea, urmând ca şi cel care le priveşte să se îndrăgostească de una sau de alta pe care o consideră mai aproape de sufletul lui. De fapt, tablourile mele sunt florile mele, sunt grădina mea.”

Se spune că geniul este 99% transpiraţie și doar 1% inspiraţie. De unde vine „transpiraţia” e clar, din muncă, dar de unde vine inspiraţia? Vine din timpuri ancestrale, de la moşii şi strămoşii care cu Onița Mureșan au fost atât de darnici. De când s-a născut şi-a arătat abilităţile, scrijelind pereţii casei bunicilor, tăbliile paturilor sau făcând desene efemere pe geamuri aburite. Și, cu toate acestea, lucrările sale nu sunt deloc trecătoare, găsindu-şi locul în multe muzee sau colecţii ale unor oameni îndrăgostiţi de artă.

Mă uit la picturi şi caut cu frenezie denumirea lor. La primul cred că a uitat s-o pună, aşa că trec la celelalte. Nici măcar unul nu era denumit. Nu se poate să nu aibă nume, mi-am zis, şi aşa a fost. Răsfoind frumosul catalog scos sub egida Uniunii Artiştilor Plastici din România, a Primăriei Municipiului Bistriţa și a Palatului Culturii din Bistriţa, am descoperit titluri de vis–Temerar în iarnă, Zori de grădină, Menuet, Fulg de nea, Renaşterea de plumb, Autoportret de grădină, Venus Pirueta, Narcis, Rândunica, Porumbei în zbor, Autoportret în blue, Balerine de grădină, Serenada și, mai ales, Zâmbet în blue, denumiri care m-au încântat în mod deosebit şi mi-au arătat o altă faţă a expoziţiei Zâmbet din Paradis, aceea la care cred că s-a gândit Onița Mureșan când a realizat picturile, pentru că fiecare pictură are o anumită poveste! Și atunci, de ce să ţii ascunse aceste titluri? Sunt convins că şi cu ele puse lângă tablouri, imaginaţia vizitatorilor ar fi găsit alte şi alte sensuri în lucrările expuse.

În textul care însoţeşte albumul, intitulat Autoportret de floare, criticul de artă dr. Marius Tița spune: Filosofii şi teosofii locuiesc în grădinile înţelepciunii, oamenii se refugiază în acest spaţiu filosofic, zeii trăiesc acolo, primii oameni erau şi ei meniţi a trăi în Grădinile Raiului. Nu numai creştinii, însă, văd Raiul ca o grădină, ca un spaţiu concret ce dă contur minunii luminii şi învăluirii de culoare. Visătorii descriu în detaliu acest ideal, dar numai pictorii au fost hăruiţi cu darul de a ne ilustra raiurile.[…] Oniţa Mureşan, artistă a picturii, trăieşte în grădini de vis, de paradis. Una este cea care îi înconjoară casa, cu haine pentru fiecare anotimp, iar cealaltă este adusă de artistă pe pânză, în pictură. Şi acolo, pe şevalet, le face portrete florilor, chiar şi portrete de grup, cu colţ de grădină şi parfumuri colorate. […] Expoziţiile pictoriţei Oniţa Mureşan pot avea multe nume şi titluri, fie de paradis, de vis şi de vegetal-floral, de peisaj sau perspective, dar toate sunt, de fapt, autoportrete de flori.

 Repere din biografia artistică a Oniței Mureșan (Buzilă) ● 1989-2023

• S-a născut la 15 ianuarie la Rebrişoara, Bistriţa-Năsăud. A studiat la Academia de Artă „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia Pictură, clasa prof. univ. dr. loan Aurel Mureşan şi prof. univ. dr. Nicu Man; este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj.
• În cursul carierei de până acum a primit următoarele distincţii:
• Diplomă de Excelentă la Expoziţia Naţională Artă Plastică și Contemporană din România, ediţia a II-a, Muzeul Municipal Regina Maria, laşi 2021
  
• Diplomă de Excelentă la Salonul Interferenţe, Botoşani, 2018-2019  Premiul pentru Pictură la Salonul Anual, Muzeul de Artă, Călăraşi 2017
• Premiul pentru Pictură–Sfinţi şi Sfinţenie, Sala Polivalentă „Constantin Brâncoveanu”, Aşezământul Brâncovenesc, laşi 2014 
• Diplomă de Excelenţă–Cult şi Cultură, Galeria Cupola, laşi 2014
  
• Diplomă de Excelenţă-Mirajul Cetăţii, laşi 2013 
• Premiul pentru Pictură–Mirajul Cetăţii, Galeria Nicolae Tonitza, laşi 2012 
• Diplomă de Onoare la Bienala Chianciano, Italia 2011
• Diploma de excelenţă la Salonul Art’ls, laşi 2011.
• Are lucrări în: colecţia Muzeului de Artă, Cluj Napoca ● Colecţia Galeriei Veroniki Art Bucureşti ● Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud ● Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi ● Muzeul Pavel Șușară, precum şi în colecţii particulare din Spania, Ungaria, Italia şi România.

Expoziţii personale (2006-2022)

2023–Zâmbet în Paradis, Căminul Artei, Bucureşti ● 2023–Din atâtea primăveri, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud ● 2022–Fragilităţi cromatice, Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi ● 2017–Din atâtea primăveri, Palatul Culturii, Bistriţa ● 2015–Dor de Primăvară, Galeria Teodor Pallady, laşi ● 2015–Expoziţia Floraqua, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud (cu Mihail Voicu, grafică) ● 2015–Din atâtea Primăveri, Centrul Cultural Municipal Bistriţa ● 2013 – O nouă grădină cu flori, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud ● 2012–Expoziţie personală, Centrul Cultural Municipal Bistriţa ● 2011–Simfonia Grădinii 2, Palatul Culturii, Târgu Mureş ● 2011–Simfonia Grădinii 1, Galeria Art Galeria, Bistriţa ● 2010–Primăveri, Galeria Art Galeria, Bistriţa ● 2010–Grădini, Galeria UAP, Cluj-Napoca ● 2009–Floarea sfidând iarna…, Muzeul de Artă, Cluj-Napoca ● 2007–Armonii 3, Centrul Cultural Municipal, Bistriţa ● 2006–Armonii 2, Centrul Cultural Municipal, Bistriţa.

Cât despre expoziţiile de grup la care a participat Onița Mureșan, nu le mai enumăr pentru că au fost foarte multe de-a lungul anilor 1989-2023. În afară de participarea în numeroase oraşe de-a lungul şi de-a latul ţării, de la est la vest şi de la nord la sud, a mai avut lucrări în expoziţiile de la Chişinău, Veneţia, Roma, Chinciano dar și la Palatul Parlamentului sau la Muzeul Cotroceni din București. În plus, a participat şi la tabăra de creaţie de la Balcic. În încheiere, vă invit și eu să vizitaţi expoziţia actuală ● Onița Mureșan-Zâmbet din paradis ● de la Căminul Artei care mai este deschisă până pe 4 august 2023.

Galerie foto

Mihai Vasile-Sângealb, publicist și fotograf (senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al al AJTR)

• Mihai Vasile–Turism și alpinism in Cheile Turzii (Anticariat)
• Vasile Mihai, Barbelian Mircea, turism și alpinism în cheile turzii (Cărți vechi)

Articole asociate

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral – părțile 1, 2 & 3). „Fenomenul Hărman” implementat prin tabere de vară de către colecționarul brașovean Nicolae – Ioan Vrâncean

Notă. Articolele publicistului Mihai Vasile-Sângealb în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă”, „Călăuza” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicatție poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragmente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către jurnalistul Geo Scripcariu (realizator) cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours des Grandes Ecoles d’Ingénieurs 2023”. Mines – Ponts (Maths – Sujets de concours). Marile concursuri de admitere ale școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești franceze „Mines – Ponts” 2023 (Subiecte de concurs)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului