Acasă Caricaturi - caricaturiști „Orice panseluță mov se crede vraci” (de la corespondentul permanent al Jurnalului...

„Orice panseluță mov se crede vraci” (de la corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului Pompiliu Comșa, Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Se pune de o super-industrie a sub-artei. Gusturile coboară. Idioțenia are multe fațete. Și cum paradisul în exclusivitate este un paradox, în acest demers sunt atacate vârfurile genului. Cu sau fără motiv. Aș putea scrie aceste rânduri la cumpăna anilor într-un vocabular de coteț în care mulți s-ar regăsi, inclusiv o parte din colegii mei olteni care comit o impietate mai mare decât realitatea. Nu am însă pertu-isme la purtător pentru acest grup de rupți în gură și soartă. Sigur, ei au acoperiți bănuții pe care-i primesc drept peșcheș numai pentru a săpa cu sârg la baza statuii unui gigant. Se ascund după tastatură puși în genunchi la rugăciune. De aceea tot ce aștern pe hârte face plici ca orice bășină de carbid numai să nu meargă după fentă. Dar prețul libertății este vigilența eternă. Și cum reptilienii vor să ne pună în genunchi, vrem să-i convingem că în Pentagon nu se intră prin Clăbuct. Nici de-a dracului.

Dar să detailem mai ales că sunt unul dintre puținii care scriu la lumina mâinii mele. Nu e de ajuns că avem o clasă politică pe care o sfătuim să se rejecteze acasă pentru că nu-și iubește poporul. Democrația pe noi ne încurcă. Avem o diversiune, nu o diversitate de formațiuni politice. Din păcate noi suntem cantautorii în festivism de multe ori. Unul de care până și Festivalul „Cântarea României” se lepădase. Un portal independent de știri și informații numit „Ediție Specială” scria chiar din 5 august 2019 o primă aberație: Caricaturistul Ștefan Popa Popa’s, detronat de olteanul Gogu Neagoe. Personagiul vedetă ar fi băiatul acela tuciuriu care prestează la nunți contra unei ciorbe de burtă care i-a priit, se pare, căci se laudă că din 2008 este membru al Asociației Internaționale de Arte Plastice din Germania, instituție încă nenăscută nici la ora asta, fiind sublimă, dar lipsind cu desăvârșire.

Portret într-un chenar de grâu: Ștefan Popa Popa’s (Corespondență de la prof. univ. asoc. Pompiliu Comșa, directorul ziarului Realitatea)

Da, uitați-l pe băftos cu un ou pe care a așternut un desen de clasă primară. Ba chiar ar fi donat 4 lucrări pictate în valoare de 15.000€ la un eveniment din 2013 caritabil pentru copiii cu probleme de sănătate şi săraci. Puțină telenovelă nu strică, fie ea și românească nu numai made in Turcia. Caricaturistul de la Osica de Jos, județul Olt, are 44 de ani, fiind cam puriu pentru a demara urcușul în carieră. Dar lucrurile nu se opresc aici. O fătucă cu țâțe ne anunță pe 11 noiembrie 2021 că românul ar fi intrat în Cartea Recordurilor. Mai mult: o singură operă de-a lui poate ajunge până la 2000€. Măi să fie. Manolică Anca continuă seria spovedaniei scriind că (scuzați!) caricaturistul Gogu Neagoe a intrat în Cartea Recordurilor după ce a realizat, fără pauză, 246 de portrete-caricatură în numai șase ore. La un calcul sumar, asta înseamnă patruzeci de portrete virgulă 1 pe oră. Căci juriul internațional ține cont doar de realizările caricaturiștilor într-o oă, nimic altceva.

Maestrul Gogu Neagoe,  un alt pictor – caricaturist de talie internațională (alături de Ștefan Popa Popa’s, Cristian Emil Topan și alții)

Date care încalcă regulamentul concursului stârnind haz cu clăbuci printre cei cunoscători. Performanța ar fi fost atinsă în anul 2020, de Ziua Femeii, când artistul a luat parte la un eveniment caritabil, crosul pentru viaţă „Hope Run for Alexandra”. Poate nu știați cei din comisia de omologare se deplaseză și când Gogu se duce la toaletă, numai să facă rating, nu doar când a realizat 246 de portrete-caricatură în numai șase ore. Și cum xeroxul funcționează încă bine la noi și-a „tras” și un certificat care, chipurile, ar imortaliza recordul, document departe de cel original, pe care oricine îl poate vedea pe Google spre comparație. Antetul pe „document” ar fi al celor de la Asociația Cartea Recordurilor, firmă doar închipuită de cei care-l pun să-i uzurpe tronul regelui Popa’s, știu ei de ce.

Chiar de ce? Societatea Umoriştilor Români a fost prima organizaţie din România care a deschis saloane ale umoriştilor români în anii 1920. Cei care au pus bazele sunt  Ion-BărbulescuB’Arg, Victor Ion Popa, Nicolae Tonitza, S. Maur, Iosif Steurer, Iosif Ross, Gruia, Dan Berceanu, Brutus Haneș, Ginsberg și Gic Săvulescu. În ziua de astăzi nu se știe câți caricaturiști numără România, însă ceea ce se știe sigur este că Gogu Neagoe vrea să fie considerat unul dintre cei mai buni din lume, listă condusă incontestabil-și nu prin acte măsluite- de regele Ștefan Popa Popa’s. Chemați-l la orice sindrofie, onorați-l cu o friptură și doi castraveți murați și veți avea și portretul mirilor, nașilor, ospătarilor, dar chiar și al mamei-soacre. Ca să se simtă bine, luați-o cu voi și pe o anume Florentina Nițu, alt suporter al său, care se mulțumește cu câteva pahare de gin. Nu vă speriați că hartistul vă va cere o pungă de euro pentru asta, dar orice om poate delira cât vrea. Unii sunt cuprinși de amnezie uitând că Ștefan Popa Popa’s hulitul a internaționalizat toate festivalurile de caricatură din România. Doar e democrație, nu-i așa? Iubire, cerșetoare bătrână. De aceea n-am să iubesc niciodată apostroful. Pentru că avem o viață în orb. Valsul miresei se înlocuiește cu ce vrea Moscova să joace toată nunta. Maestru de ceremonii: Gogu Olteanul. Nu degeaba Camil Petrescu spune: dacă n-ar fi proștii, deștepții ar muri de foame. Ar fi destul de comic, dacă nu ar fi dramatic, cu accente de tragic. Hop ș-așa.

Postum Scriptum. Ca să vă dovedesc că nu mă joc cu vorbele am să pun o captură de pe telefonul mobil al lui Ștefan Popa Popa’s. Ghiciți de la cine? De la Gogu laureatul, recordmenul. Scuzați-i gramatica. A făcut școală puțină. Înjurăturile și comentariile suplimentare le las la voia voastră. Aferim. Gogu olteanul se agită ca un Pepsi să devină cunoscut. Îl ajută sau îl încurcă mai mult agramatul său concetățean Daniel Daniel Varsa care umple Facebook-ul cu același mesaj încercând să ne convingă că prietenul său are făță de geniu. Mă întreb dacă tot pe cur se cacă virgulă ca înainte. Nu degeaba Ioan Slavici spunea: o singură datorie are omul: să nu fie prost. Dar șerghele când îl doare capul iese la drum. Umple paginile de profil cu prezentarea caricaturistului Gogu Neagoe, chipurile considerat drept unul dintre cei mai importanti artisti din lume.

Ca să vă pufnească râsul ni se spune că în 2013, ar fi donat 4 lucrări pictate, în valoare de 15.000€, unui eveniment caritabil pentru copiii cu probleme de sănătate și săraci. Stau și mă întreb: cine a fost evaluatorul? Oare hartistul, originar dintr-o comună din sudul județului Olt, azi în vârstă de 44 de ani? Caricaturistul a mai adăugat că vrea să-şi ajute semenii şi se alătură din toată inima iniţiativelor umanitare, adesea donând lucrări, banii obţinuţi prin vânzarea lor sau realizarea portretelor donatorilor fiind aruncați săracilor. Ideea nu e rea, dar lipsesc, bre, modelele. Iar cultul personalității din bani publici nu prea mai ține. Sau mă înșel? Deocamdată avem o varianță diurnă a fabulei: statul, hoțul și tâlharul.

Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitateadublă campioană a presei de provincie și partener media al Jurnalul Bucureștiului, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași)

Articole asociate

Volumul „Culisele Securității”, al gazetarului – pamfletar gălățean Pompiliu Comșa (Corespondență de la scriitorul Săndel Dumitru, autorul lucării  „Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc”)

Ionel Necula – Prolegomene la eseuri polemice (Corespondență de la Pompiliu Comșa, Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Pamflet pe gaura cheii – „La un grătar cu oamenii mici” (de la corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului Pompiliu Comșa, Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Notă. Articole ale autorului Pompiliu Comșa în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Articolul precedentProiecte în 2023 la CNDB (Centrul Național al Dansului București)
Articolul următorDr. biolog Péter Lengyel (expert în conservarea biodiversității): „Natura idealizată, omul idealizat”
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf