Acasă Pamflet politic Pamflet pe gaura cheii – „La un grătar cu oamenii mici” (de...

Pamflet pe gaura cheii – „La un grătar cu oamenii mici” (de la corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului Pompiliu Comșa, Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Citesc de ceva timp tot ce-mi pică în mână. De multe ori rezist până la capăt. Atașament de fan înrăit. Nu fac valuri, nu cer ajutor, nu povestesc nimănui despre starea mea. Sunt zeci de persoane care vor să-mi vândă chestii naturiste pentru a mă lecui. Le spun că nu iau nimic decât ceea ce îmi prescrie oncologul și insistă că sunt sănătoase și naturiste Naturală sunt și mătrăguna și ciupercile toxice. Claie de prostioare.

Nutriționiștii lor nu au carte și de aceea le dă mâna să vorbească flendurit, tropăind în diurn. Până nu se mai poate face nimic. Copilul prost are o singură șansă: s-ajungă un adult analfabet funcțional. Tot mă înjură mulți că folosesc o asemenea sintagmă.

Veșnică speranță pusă-n leuștean. Similară filosofului pizdar căruia îi pleacă nevasta și-l lasă cu un diatmai fiu care acum mai mult ca ieri ar fi avut nevoie de ambii părinți. Pentru că nu i-a plăcut vreodată munca cade în depresie și se îngrașă peste noapte ca un bou. Conspirații legate de medicină sunt peste tot, dar conțin puține prafuri conta prostiei. Mai bine ar bea un ceai și ar pune mâna pe alfabet și caligrafie, ambele vindecând miraculos. Sigur e cam nașpa și le folosește după mobil și droguri, cum se predă azi studenților. Singura satisfacție: și-n vest sunt oameni needucați.

Se poate și mai rău de la respectivul clișeu. Deocamdată nu avem nici o reacție crezând că ni se cuvine neantul. Dăm cu oiștea-n gard, a început să ne placă. Nu țin să le fac bine cu tot dinadinsul. Bieții cititori sunt sub vremi. Am o problemă: trebuie să merg urgent la toaletă. Pentru băieții de cartier trebuie să mă supun. Ce iese până la urmă, vă spun altă dată. S-ar putea să miroasă. Am reușit să mă feresc de stridențe.

Fiecare după cum se pricepe. Apa e udă și e o resursă pe cale de dispariție. Sunt o figură inconică, nu? Eminescu ne-a fixat în istorie: nu mai avem memorie culturală. De ceea nu avem nici identitate. Avem doar o memorie scurtă. Trăim într-o lume părăsită de Dumnezeu.

Cu plecăciune, Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitateadublă campioană a presei de provincie și partener media al Jurnalul Bucureștiului, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași)

Notă. Articole ale autorului Pompiliu Comșa în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

Volumul „Culisele Securității”, al gazetarului – pamfletar gălățean Pompiliu Comșa (Corespondență de la scriitorul Săndel Dumitru, autorul lucării  „Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc”)

Nu știm să ne prețuim valorile (de la corespondentul Jurnalului Bucureștiului Pompiliu Comșa, Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Închipuiri de scriitor (Corespondență de la Pompiliu Comșa, Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

„Cărămida” – Culisele securității a publicistului gălățean Pompiliu Comșa. Corespondență de la profesorul și scriitorul Ionel Necula, membru al USR (Uniunea Scriitorilor din România)

Nota redacției

Articolul precedentConferința „Bugetul și fiscalitatea în 2023. La ce să se aștepte economia românească?”
Articolul următorDigiCon 2022 – Conferința de inovare în Marketing (la care participanții au ocazia să testeze noile tehnologii) cu Jurnalul Bucureștiului. Live shopping, AR și VR shopping, cele mai noi trenduri în piața de retail
Fizician teoretician și matematician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.