Paradoxul matematic al unei excursii în China – „9 nopți și 12 zile” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
Întrebarea firească—Cum devin 12 zile doar 9 nopți?
O vizită laagenția de turism pentru a studia ofertele de vacanță se poate transforma rapid dintr-un demers organizatoric într-o veritabilă dilemă matematică. Aceasta a fost și experiența mea recentă, când atenția mi-a fost captată de detaliile unui circuit programat în China, la Beijing, în perioada15–26 martie 2027. Pe pliantele agenției, durata circuitului era marcată printr-o formulă bizară: „9 nopți și 12 zile”. Întrebarea firească, ivită din logica elementară, se impune de la sine: cum se explică faptul că o excursie delimitată de aceste date se întinde pe 12 zile calendaristice, dar cuprinde doar 9 nopți? Această neconcordanță naște nedumeriri logice pentru mulți turiști, fără ca agențiile să ofere o explicație clară, convingătoare și fundamentată pe date concrete. Mecanismul din spatele acestui calcul astronomic și turistic este, în realitate, destul de simplu atunci când este descompus pas cu pas.
Odiseea de la Dus—Cum pierdem o noapte în zbor
Misterul începe odată cu decolarea de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București, programată pentru ziua de luni, 15 martie 2027, la ora 16h25. Această dată se corelează perfect cu programul companiei Air China, care operează zboruri directe pe ruta București–Beijing în zilele de luni, miercuri și vineri. Pentru a calcula ora exactă a sosirii, trebuie să punem în ecuație două variabile esențiale:
Durata efectivă a zborului.Între 09h30 și 10h00 (variabilă în funcție de curenții de aer și rută)
Diferența de fus orar. +06h00. În luna martie 2027, România se află încă pe ora de iarnă (UTC+2), în timp ce China operează pe un fus orar fix (UTC+8), fără să aplice trecerea la ora de vară
Deoarece însumarea orelor depășește miezul nopții, aterizarea pe pământ chinezesc are loc în dimineața zilei următoare. Prin urmare, plecați luni, 15 martie, la ora 16h25 din București și ajungeți la Beijing marți, 16 martie, între orele 07h55 și 08h25 (ora locală). Prima noapte a călătoriei (15 spre 16 martie) este, așadar, consumată integral la bordul aeronavei, nu într-un pat de hotel.
Strategia de la Întors—Noaptea albă din aeroport
Zborul de revenire în țară adâncește paradoxul. Plecarea din Beijing este programată pentru vineri, 26 martie 2027, la ora 00h05 (ora locală a Chinei). Din punct de vedere tehnic, ora 00h05 marchează primele 5 minute ale zilei de vineri. Practic, procedurile de check-in și îmbarcare se desfășoară în seara zilei de joi, 25 martie, iar decolarea se face imediat după miezul nopții. Cursa respectă orarul Air China pentru ziua de vineri. Calculul zborului de întoarcere se inversează, având în vedere că zburăm spre vest, împotriva rotației Pământului:
Rezultatul. Aterizarea pe aeroportul din Otopeni are loc în aceeași zi de vineri, 26 martie 2027, în jurul orei 04h35 dimineața (cu o marjă de variație între 03h35 și 05h05, în funcție de condițiile meteo). Prin urmare, noaptea de joi spre vineri (25 spre 26 martie) este petrecută în tranzit și în aer, hotelul fiind părăsit încă din seara zilei de joi.
Anatomia calendarului–Cronologia completă a zborurilor
Pentru o vizualizare de ansamblu, sinteza orară a întregului circuit se prezintă astfel:
Etapă
Plecare (Dată și oră)
Sosire (Dată și oră)
București → Beijing
Luni, 15 martie 2027,
16h25(ora României)
Marți, 16 martie 2027,
~07h55–08h25(ora Beijing)
Beijing → București
Vineri, 26 martie 2027,
00:05(ora Beijing)
Vineri, 26 martie 2027,
~03h35 – 05h05(ora României)
Explicație pentru calculul „08h00−02h00 = 06h00″
Sistemul de referință mondial împarte globul în fuse orare raportate la Ora Universală Coordonată (UTC), care reprezintă ora de referință mondială măsurată la Greenwich. Mulți fac confuzie în exprimare folosind termenul de „meridian” (care reprezintă doar linia imaginară Nord-Sud de pe glob, cum este Meridianul Greenwich), însă denumirea corectă pentru calculul timpului este cea de fus orar. De asemenea, în limbaj internațional, standardul este însuși UTC, motiv pentru care raportarea se face la Ora Universală, nu la o „oră standard” generică.
România, în perioada de iarnă, se află pe fusul orarUTC+02h00.
Explicație: cifra care urmează după simbolul „UTC+” exprimă exact cu câte ore se află o țară sau o localitate înaintea Orei Universale Coordonate. Acest simbol „plus” (+) are o utilitate majoră pentru cititor:el arată instant că timpul se află în avans (adunare), în timp ce simbolul „minus” (-) indică faptul că timpul este în urmă (scădere, așa cum se întâmplă în cazul țărilor de pe continentul american). Această precizare fundamentală pregătește clar calculul pentru destinația noastră. China (Beijing) se află pe fusul orar UTC+08h00, ceea ce înseamnă că este cu 08h00 înaintea Orei Universale.Pentru a afla diferența directă dintre cele două destinații, se scad cele două valori matematice ale fusurilor:Din cele 08h00 ale Beijingului se scad cele 02h00 ale României și rezultă o diferență de 6 ore. Beijingul se află, așadar, cu o diferență constantă de 006h00 ore în avans față de București.
Exemplu concret. Când în București ceasul indică ora 12h00 (la amiază), la Beijing este deja ora 18h00 (seara). Fenomenul este ușor de înțeles:având în vedere sensul de rotație al Pământului, de la vest spre est, Soarele răsare la Beijing cu 6 ore înaintea Bucureștiului. Altfel spus, când la noi bate ora prânzului, orașul asiatic „trăiește” deja cu 06h00 înaintea noastră, deoarece acolo ziua începe și se termină mult mai devreme. Acest decalaj astronomic dintre începutul zilei în diferite țări de pe glob este observat de noi toți, an de an, cu ocazia sărbătorilor de Anul Nou.
Primii locuitori de pe planetă care întâmpinăNoul An sunt cei din Republica Kiribati (Insula Kiritimati sau Insula Crăciunului) din Oceanul Pacific.De pildă, când la ei se deschid sticlele de șampanie la miezul nopții de 31 decembrie 2026 și se trece în 1 ianuarie 2027, în România este abia ora 12:00 la amiază, în aceeși zi de 31 decembrie. Pe același principiu, Revelionul vine la Beijing cu 06h00 înaintea Bucureștiului, oferindu-ne imaginea perfectă a modului în care timpul „călătorește” în jurul Pământului.
De ce „12 zile” și doar „9 nopți”?
Cele 12 zile reprezintă pur și simplu numărul de zile calendaristice de la data plecării până la data întoarcerii, luând în calcul inclusiv ambele capete ale intervalului: 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 martie = 12 zile.De ce „9 nopți” și nu 11, așa cum ar rezulta printr-un calcul simplu de tipul 12 zile−1? Aici intervine specificul zborurilor intercontinentale, cu plecare după-amiaza și sosire sau plecare la ore foarte apropiate de miezul nopții–detalii logistice care „mănâncă” din nopțile efective petrecute la hotel:
Noaptea de 15 spre 16 martie. Sunteți în avion (plecare la ora 16h25, aterizare a doua zi dimineața). Prin urmare, aceasta nu este o noapte de cazare la hotel, ci o noapte petrecută în zbor.
Cazarea efectivă la Beijing. Se realizează din seara zilei de 16 martie până în seara zilei de 25 martie.
Noaptea de 25 spre 26 martie. Deoarece plecarea de pe aeroportul din Beijing este programată la ora 00h05 în noaptea de vineri (practic la doar 5 minute după miezul nopții), părăsiți hotelul în cursul serii de joi, 25 martie, pentru a efectua formalitățile de check-in. Ca atare, nici această noapte nu se mai poate număra ca noapte de cazare.
Nopțile efective de cazare la hotel sunt, așadar, următoarele: 16→17, 17→18, 18→19, 19→20, 20→21, 21→22, 22→23, 23→24, 24→25 = 9 nopți. Pe scurt:
12 zile=Toată perioada călătoriei, calculată din ziua plecării până în ziua întoarcerii (inclusiv).
9 nopți=Nopțile efectiv petrecute în structura de cazare din Beijing, fără cele două nopți consumate de zborurile de dus și de întors, care se desfășoară pe timp de noapte. Formula „9 nopți/12 zile”este, prin urmare, complet corectă, legală și absolut obișnuită în turismul internațional pentru toate pachetele de vacanță care implică zboruri de noapte.
Pentru a se înțelege și mai bine diferența de „o noapte mai puțin” dintre numărul zilelor și cel al nopților în cadrul unei excursii, să mai luăm un exemplu simplu, la îndemâna oricui: Să presupunem că mergem într-o excursie de 3 zile, petrecând la hotel doar două nopți. Dacă plecăm în dimineața zilei de marți și ne întoarcem joi seara, călătoria noastră atinge 3 zile calendaristice (marți, miercuri și joi). Cu toate acestea, cazările efective la hotel însumează doar două nopți, respectiv: marți spre miercuri și miercuri spre joi. Acest exemplu banal demonstrează clar cum numărul zilelor este întotdeauna mai mare decât cel al nopților de cazare, fără ca acest lucru să însemne o eroare sau o păcăleală.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.