Acasă Literatură (proză, eseu, poezie, critică literară) „Poezia este plânsul și surâsul meditativ – metafizic” – cu Jurnalul Bucureștiului...

„Poezia este plânsul și surâsul meditativ – metafizic” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Recenzie de Conf. dr. Ludmila Berzoi (Univeritatea de Stat Moldova – Chișinău)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Recenzie, la cărțile Acolo unde nu se întâlnesc paralele, autori Petru Ababii & Iosefina Schirger și Tropi de lumină visătoare, aforisme de Petru Ababii. Titlul reprezintă un citat din Petru Ababii

„Dreptul de a fi diferiți” (Cronică de întâmpinare) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la poeta și prozatoarea Dr. Iosefina Schirger

Discuțiile pe tema poeziei au evoluat mult de la o epocă la alta. Abia, pe la mijlocul sec. al XX-lea poeziei i s-a dat o definiție într-un sens mult mai larg, acceptându-se diverși termeni literari ai limbajului poetic, cum ar fi: catrenul, distihul, piciorul metric, iambul, troheul, anapestul, versul alb, rima, etc. Actualmente, mulți poeți pun accentul pe poezia calofilă (frumoasă)poezia lirică sentimentală; alții-pe poezia adunată în metafore sofisticate, echivalente ale unor ecuații matematice greu de descifrat; pe cultura și istoria universală; pe simfonia dintre tactul ritmic și rimă; o altă parte dintre poeți pun accentul pe desfășurarea temelor sociale, filozofice sau recurg la haiku, fixând momente semnificative din natură, suprapunându-le teme esențiale ale filozofiei existențiale etc. Sunt importante toate, pentru că, prin aceste forme de manifestare poetică respiră epoca. Prin poeți se conturează spiritul, evoluția și problemele epocii. Prin poeți, scriitori, filozofi se concentrează o percepție unitară, prin care se încearcă a pune capăt luptei eterne dintre două magna noțiuni, dintre biologic și spirit, entități care se contrazic între ele constant, fiind în aceeași măsură inabordabile ființei umane…Autorii cărților care se lansează astăzi nu fac o excepție! Voi face o incursiune mai lirică, mai feminină, pentru că se merită subliniată această sublimă tendință a acestor doi autori de a se regăsi în acest tumult cotidian. În „Acolo, unde nu se întâlnesc paralele”, autori Petru Ababii și Iosefina Schirger, precum și în „Tropi de lumină visătoare (aforisme)”, autor Petru Ababii, se întâlnesc doi poeți, doi scriitori ai epocii noastre, care caută Adevărul, Iubirea, contemplând asupra formulei filozofiei existențialismului uman.

Aforisme & Comprimate filisofice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Prin Acolo unde nu se întâlnesc paralele”, autorii, printr-un dialog liric emoționant, excepțional, fac un efort estetic de o rară frumusețe, uneori încercând să depășească individualismul pesimist (teorii susținute de marii gânditori J. P. Sartre, M. Heidegger, A. Camus și alții), alteori căutând răspuns la întrebările existenței prin labirintul transcendental.

In memoriam „străinul” Albert Camus (1960 – 2020). Este oare „Ciuma” lui Camus, pandemia noastră Covid – 2019? Recomandarea celebrei lucrări tuturor celor sechestrați la domiciliu (în „libertate condiționată sub control judiciar”). Pledoarie pentru cauza absurdului. Camus et l’Algérie – „je t’aime moi non plus”!

Doi poeți, două ființe minunate, deși intenționează să rămână pe cele două linii paralele edificate de ei înșiși, totuși formează un liant spiritual sublim, fapt demonstrat și prin cele câteva fragmente, dialoguri, pe care le-am spicuit din Acolo, unde nu se întâlnesc paralele:

  • „- Poezia este plânsul și surâsul meditativ-metaforic în surdina primordialului-Muzica sufletelor mari înzestrate cu har dumnezeiesc în habitatul lor ființial, un fel de produs al suprapunerii a două spirite: acel al ființei fizice umane și acel al harului dumnezeiesc, duplicitate ființial-metafizică venită din ipostazele apriorice superioare ca suflet Magna.
  • – Sunteți bun! Cel mai bun! Magna de Bun!
  • – Nu știu cât de bun sunt. Sunt cel ce sunt. Totul este sub supravegherea lui Dumnezeu.
  • – Gata, o nouă carte! Fiindcă nouă nu ne ajunge… o filă.” (Nevăzutul dintre doi);
  • „- Când am citit acum poeziile tale am rămas uimit.
  • – Fiind har, e dăruit, nu e meritul meu. Ce ați găsit nou? Sunt aceleași. Toate în Parcă te iubesc. Exagerări, mirări, visuri. Un monolog. Nu se compară cu starea în care ai, primești răspuns.
  • Nimeni ca tine nu poate da atâtea valențe unei metafore ca s-o transforme într-o super metaforă care este Poemul Iosefina Schirger.
  • – Sunt simple vorbe, pânze de păianjen, plase, capcane, momeli. Pansamentele, medicamentele mele…Cât să pot.
  • – Nu te nega, căci nu-ți reușește! Altfel toate se transformă în amăgiri.”
  • „- Vreți să vedeți ceva? Bilanțul după trei luni: În 12 august 2024 am făcut cunoștință, am început să vorbim, să ne citim. În 14 august mi-ați scris o recenzie. În 17 august am început Podul de flori și să trimitem materiale spre publicare la reviste. Acum avem o carte în lucru, dumneavoastră încă o carte în editură, o mulțime de articole publicate și în curs de a fi, un CV literar, două pagini pe Facebook profi, demne de un filosof adevărat, ați devenit mai vizibil, mai cunoscut, apreciat, motivat, tânăr. Cum se numește tot acest  tumult?: Nu să găsești, ci să fii omul potrivit, pe drumul sublim spre infinit!” 

Deși în aceste conversații lirice, conștient sau inconștient, cei doi autori tind să se mențină pe linii paralele (poate din orgoliul uman, poate astfel lucrează Creatorul, pentru a menține intacte, neatinse, entitățile genetice), totuși între ei există o alură simfonică, plină de trăiri care le menține speranța că acest „parcă te iubesc” ar putea să se transforme cândva  într-un „te iubesc” visat, care ar coincide întocmai cu imaginea creată în mnemonicul subconștientului lor. Dialogul dintre cei doi autori ne sugerează că au același scop etic-iubirea. Fie că e vorba despre iubirea romantică sau despre iubirea în sensul larg al cuvântului. Ambii tind spre acest ideal, luptă să-l atingă, dar frica de nereușită, reieșită, poate, din experiența pe care au trăit-o, îi face să-și ia drept scut psihologic forța metafizică (misticul, supranaturalul) în care se ascunde Fata Morgana, cea care ademenește omenirea de milenii. Or, tocmai aceasta îi face să-și dorească să se mai mențină pe aceste două linii paralele, să nu se intersecteze pentru moment, pentru că idealul lor, obiectul iubirii lor, din lumea reală ar putea fi imperfect și că l-ar putea pierde pe cel celest.

Acesta ar putea fi motivul care ne face pe toți să rătăcim, de la facerea lumii încoace, prin labirintul metafizicului. Poate, tocmai acesta este acel mecanism al divinității de a menține omul pe linia de plutire, atât, cât să-și îndeplinească misiunea–Perpetuarea–pe Pământ…Dar care este beneficiarul, în final, al acestei Golgote umane nici una dintre toate filozofiile existențialiste nu au dat un răspuns exhaustiv, toate se lovesc de zidul impenetrabil al metafizicului, pentru că adevărul, în percepția umană, ar putea fi doar acela care este inclus în ADN-ul nostru limitat…

„Așchii, fulgere, scântei” – poezia care se scrie încă (autoare dr. Iosefina Schirger – poetă și prozatoare, membră a Societății Scriitorilor fără Frontiere, recenzie Diana Dobrița Bîlea – membră USR) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Citind poeziile Iosefinei Schirger din același volum, am constatat că este o îmbinare lirică dintre firea ei romantică și cea combatantă.  Poeta este ancorată într-o luptă acerbă dintre „a iubi” și „a nu iubi”, aproape echivalentă cu formula lansată de Shakespeare: „To be, or not to be!”. E o luptă continuă a poetei care vizează conflictul intern și realitatea instabilă care o face să creadă că nu poate ajunge la un deznodământ fericit. Pentru poetă sensul existenței este iubirea ideală, o caută insistent, dar nu o poate găsi în mediul din preajma-i. De aceea, poemele sale balansează între pasiune și real, între joaca de-a iubirea și deșteptare atunci, când nu simte conexiunea inversă de la subiectul asupra căruia și-a reflectat sentimentul. Anume vibrând prin aceste urcușuri și coborâșuri, poeta și-a șlefuit sentimentele și le conturează în poeme-diamante, în tablouri, imagini și trăiri inedite. Atât iubirea, cât și dezamăgirea (această luptă eternă a omenirii!) în poeziile Iosefinei sunt de o puritate, de o sinceritate rară, sunt asemenea apei cristaline de izvor, din care cititorul însetat de frumos își poate recupera forța vitală!

„Colecția de Zmeie” & Dilema lui Petru Ababii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ). Corespondență de la Iosefina Schirger (poetă și prozatoare) cu un comentariul al Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist și traducător trilingv german din Boppard, Renania-Palatinat, de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului

Poemele Iosefinei emoționează, predispun la meditație, căutând răspuns la întrebarea „Ce este iubirea și care e rostul vieții?”: „Din ce adânc de mare ai venit/cu valuri, pescăruși de neoprit,/în ochii mei de oraș incendiat, cucerit?(…) De ce oi iubi iară, cu toți fluturii pe afară,/dintr-o vară-n altă vară?/Aș putea-ai putea-să mă adun-să mă aduni de pe jos,(…) Mă simți-Te simt!-/la capătul propozițiilor cum te mint?(…) Între mine și Tu e-un hotar și un nu,/sunt stele și ploi, vise cu noi.” (Parcă te iubesc); „Dorințele ne hărțuiesc./Ca iarba, ca pirul, în minte ne cresc./Ca să te țin minte, să nu mă uiți,/am inventat acest război între munți./Mă-mpotrivesc la fiecare val./dinspre surâsul tău special./Încerc să nu-l iau personal ” (Orașul înflorit); „Aveam nevoie de un destinatar/pentru scrisorile venite mereu în zadar./Nimic nu va mai fi ca înainte./Doar noi, aici. Hârtia nu minte!(…) Dormi liniștit?Lumina ne-a zdrențuit./Era timp, timpul potrivit de vorbit…/Sper să devii un copac. Eu, o piatră./ Nu mai vreau altă dată, de aer, o soartă…” (Aveam nevoie de un destinatar); „Acum știu:/ești o dorință a mea în viu,/grădina ce-mi înflorește târziu./E ceva, ca fundul fântânii/ de adânc, în privirea ta./Nu există poezie de dor/fără rană.(…) Ce singură voi fi/ dacă-mi pleci și din carte!/Va trebui să alerg,/să te-aduc de pe Marte!(…) Mă sfarmă karma de Ană…/Și mi-am promis că nu mai vin!/Și m-am gândit să nu te țin…”  (Karmă de Ană).

„Corespondențe – Scrisori comprimate filosofic” (Dr. Petru Ababii, scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Iosefina Schirger (poeta și prozatoare)

Ar fi incomplete notițele mele, dacă nu aș menționa și cele atribuite creației poetei de scriitorul, filozoful Petru Ababii, la fel, incluse în „Acolo, unde nu se întâlnesc paralele”:  „Neantul condiției nu-i poate oferi nici o altă reînviere din neființă decât aceea de a se „recompune în tot ce nu se poate”-un fel de vrere care nu se vrea, o dorință pe care nu și-o dorește-o cădere, o transformare totală în metafizic. Și să mai spună cineva că poezia ei (a Iosefinei) nu este metafizică cu tot ce duce pe aripile sale! Pentru că atunci „când sufletul tău o vrea să se piardă, îl aștept la mine pe Marte, pe iarbă”-este iarba metafizică a trecerii prin lumea fizică pe care nu vrea s-o recunoască, asemenea cunoașterii metafizice în care a pășit „sufletul tău” „așteptat la mine pe Marte, pe iarbă”…Toate pentru că: „putea începe lumea de la noi, puteam merge înainte sau veșnic înapoi.” Este un înapoi identificat cu metafizicul sufletului, poeziei și ființei nefiind. Despre care splendidă și unică poveste poetică vorbim? A cui oare? A Iosefinei Schirger: neobișnuită, nemaiîntâlnită, irepetabilă, inedită și unică poveste! (Eseu la „Eseuri de drag”) „Ceea ce am citit în „Colecția de zmeie” a Iosefinei Schirger este ceva nemaiîntâlnit, de neimaginat în secolul al XXI-lea. Este Luceafărul acestui veac. Ea nicidecum nu se poate regăsi pe potecile întortocheate ale Dilemei: ba parcă iubește, ba parcă nu.” (Dilema)

„Lacrima Iosefina Schirger sau când lucrurile își fac temniță din propria lor realitate” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Petru Ababii, pe lângă aceste și alte scrieri, vine astăzi și cu un volum de aforisme, în care își dorește să fie mai concis, pentru a ajunge cu certitudine la cititor. Recurge la aforism, așa cum au făcut-o marii gânditori Confucius, Emil Cioran, Tudor Arghezi, Lucian Blaga și mulți alți scriitori contemporani. La fel ca și ei, Petru Ababii, în cartea sa Tropi de lumină visătoare, promovează prin aforisme virtuțile morale raportate la cotidian. În aforismele sale realul este parte componentă a metafizicului, iar metafizicul e întregul infinit, pe care omenirea ar putea să-l înțeleagă, cât de cât, dacă ar întoarce privirea spre sine, neîntrerupând conexiunea cu transcendentul. Trăirile, simțurile, iubirile toate, în viziunea poetului filozof, sunt inducții metafizice:

  • „Metafizică/Vibrații eterne/Din cosmos și lumină căzătoare,/În inimi de ființe conștiente/Sublimic se transformă-n Sanctuare.”
  • „Emoție/Inducție-metafizică sublimă/Irațional-rațional senzitivă,/Fermecător neantică simțire/În cer și-n inimă se amplifică.”
  • „Sufletul/Ambiental substanțial, esențial,/Încifrat și descifrat purificat,/Transparent și mistic ordonat,/Dumnezeu în el ni s-a redat.”
  • „Gândul/Este și parcă nu este,/Îl simt și parcă nu-l simt,/Imaterial și metafizic simț/În lumină se transformă strălucind.”
  • „Fanteziste/Nucleu, nuclear, nucleic/În vârtej tornadic cumulate,/Introspectiv, încifrate, încorporate/Instantaneice sclipiri magistic exprimate.”

Recenzie și eseuri scurte cu caracter filosofic („Poezia Iosefinei Schirger”, „Emoție și raționament”, „Lumea îm viziunea transcendatal – creștină”) cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Autorul abordează și astfel de teme cum ar fi: Păcatul, Viciile, Dezamăgirea, Singurătatea: „Le adună omul sedus de vicii/Plăceri false din pustii,/Îi cad povară grea pe umeri/Trăgându-i soarta înapoi.” „Din păcate grele adunate de-o vecie/Se nasc la infinit bizare/fenomene, Degenerând apoi în noi și noi dileme,/Căzând pe chipuri zdrobite de blesteme.” „Purificat de suflul vremii/Îndureratul om pribeag/Va ispăși trufia ciumei/Prin ispășire de păcat.” „Pășesc din gol în altă lume,/Spre un orizont necunoscut,/Ajuns acolo, hăt departe,/Simt din nou același gol.” „Ispășire/Se naște omul dintr-o dramă/Jucată pe-un teren viran,/Pârjolit de-un foc năprasnic/Aprins din trăsnet de Satan.”

Meditând transcendental, trecând prin nostalgii, iubiri, dezamăgiri și singurătate, în aforismele dumisale, autorul strecoară subtil, iubirea, pacea și purificarea sufletească, trecându-le pe toate prin raza de lumină divină: „Purificare/O rază plină de lumină/În unde și particule bizare,/Vertical pătrund în Universul/Firii mele ancestrale.” „Flacăra fierbinte a iubirii/Mă macină nesățios sublimic.” „Iubirea este Metafora Magna a sufletului producător și plin până la refuz de emoții, afecțiune.” „Natura a acumulat în genotipul feminin prin concentrare, selectare, purificare și perfectare tot potențialul său creator și modelator, atingând sublimitatea aranjamentelor sale fizice și metafizice într-o splendidă super metaforă dumnezeiască atât în conținut, cât și în formă, care este femeia.”

Aforisme & Comprimate filisofice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Sublimă noțiune! Și trebuie să menționez că această formulă este perfect valabilă și pentru bărbat, pentru că Divinitatea a picurat în ambele genuri puritatea, iubirea, doar că omul, pe parcursul vieții își poluează, conștient sau inconștient, spiritul oferit, parte din sine-de Creator…Cu toate că teoriile existențialiste condamnă ființa umană la un individualism inevitabil, ambii autori încearcă să contopească filozofic, natura și omul, să realizeze o conexiune divină între genuri, conturând astfel o simfonie divină între aceste entități ale sistemului spațial. Paradoxurile lor interne, lupta cu sine și mediul precar, fie cele materializate în dialoguri, poeme sau aforisme, poartă alură metafizică și pavează cărărui care îi duc spre Forța Supremă. Crezul lor este că fiecare om, anume prin iubire față de genul opus,față lumea care ne înconjoară, poate fi cunoscut cu adevărat, celelalte stări care nu fac parte din iubire sunt păcate. Și oricât de dual ar fi fiecare, anume iubirea învinge și formează acea unitate divină pe care metafizicul  se străduiește cu asiduitate, de milenii, să obțină o armonie perfectă universală.

„Arte et humanita, labore  et scientia – esse vera rerum vocabula” (Prin artă și umanism, prin muncă și știință – acestea sunt adevăratele denumiri ale lucrurilor, spuneau latinii.) Cu urări de bine, de frumos și de multă inspirație pentru viitoarele creații, pentru domnul Petru Ababii și doamna Iosefina Schirger.

Mulțumesc mult domnului Ion Tătaru, mare sufletist si un mare Artist al Cuvântului, pentru acest filmuleț (aici!), de la lansarea cărților D-lui Petru Ababii, un renumit filozof, poet, critic literar, care a avut loc astăzi, la Biblioteca Onisifor Ghibu din Chișinău, directorul căreia este renumitul critic literar, poet, D-lui Vitalie Răileanu.

                       Ludmila Berzoi, Universitatea de Stat din Moldova (USM) din Chișinău

Articole asociate

Petru Ababii: Lidia Zadeh Petrescu o poetă a metamorfozelor creative fizico-metafizice în poezie

Gândirea critică filosofică, autor Petru Ababii

„Ceea ce îl face pe Om să intre în contradicție cu mediul său de viață, nu este ființa umană mecanică numai ca un produs al acestui mediu ambiental, ci și ca un produs al legăturii naturii sale cu lumea cosmică. Prin urmare tainele comportării sale ca ființă umană trebuie să le căutăm în descifrarea esenței sale ca primordială de ordin preponderent, dar totuși relativ divină cu caracter accentuat metafizic. Când Primordialitatea l-a creat pe Om, transformându-l dintr-o ființă inferioară în una superioară ca Om-ființă, i-a pus în față dezlegarea unei probleme complexe, care constă în îndeplinirea unui imperativ crucial–acela de a-l păstra cât posibil de mult în viață, în cadrul coeziunii sale cu legile cosmice ce-i asigură vitalitatea și comportamentul în interiorul acestui cadru, prin îmbinarea în folosul său și al mediului său de viață – conștiința de sine (rațiunea) ca subiect cu obiectul său– ființa biologică și să nu transforme această problemă într-o dilemă. El poate atinge piscurile desăvârșirii doar alimentându-se din izvorul nesecat al luminii transcendentale în stare să-i amplifice potențialul energetic și genetic structurat genealogic în forma sa reală fizic-metafizică, omul în ceea ce numim genialitate și înțelepciune de origine metafizică, părți din Genialitatea și Înțelepciunea universal–cosmică plenară metafizică. Cu acest scop energiile universale i-au impus conștiinței sale necesitatea ca el să nu-și folosească rațiunea în dauna sa ca produs al coeziunii ancestrale al genialității și înțelepciunii cu factorii esențiali metafizici singulari cu ajutorul logicii formale și gândirii critice– fondatoare, organizatoare și modelatoare ale structurilor neurogene ale SNC depozitare de efectele programelor genialității și înțelepciunii astfel generate.” Lecturați gratuit Gândirea critică filosofică, autor Petru Ababii. Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor 

Petru Ababii și a sa gândire critică filosofică – o viață trăită fără jumătăți de măsură – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Cronică de întâmpinare de Dr. Iosefina Schirger dr (poetă și prozatoare)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând legile în vigoare

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată, în varianta agentului de Poliție Oana Dorca, în triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp o plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Articolul precedentAI elimină joburile de junior. România continuă să pregătească absolvenți exact pentru sarcinile deja automatizate – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr. Victor Iancu (consultant în strategie și transformare de business, Director – Consultanță KPMG în Romania)
Articolul următorCompania INDA Craiova – o punte între înalta tehnologie și puterea creatoare a minții umane – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.