Acasă Editorial Jurnalul Bucurestiului Rusia premiază „presa independentă din Romania” (Corespondență de la ziaristul – inginer...

Rusia premiază „presa independentă din Romania” (Corespondență de la ziaristul – inginer Viorel Patrichi, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR)

Invitat la TVR1, Ion Cristoiu a afirmat pe 29 decembrie că dânsul era singurul ziarist independent din România în 1990. „Toate ziarele erau cu FSN (Frontul Salvării Naționale-formațiune politică, înregistrată în registrul partidelor politice în 6 februarie 1990, urmare a transformării în partid politic a Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ provizoriu al puterii de stat rezultat după Revoluția română din 1989, al cărui președinte a fost Ion Iliescu). Eu făceam săptămânale și eram singurul independent. Acum, presa din România este la fel ca în 1990.”

In memoriam Romulus Cristea & Jean – Louis Calderon: Ziua de 21 decembrie marcheaza Revoluția Română din 1989

In memoriam Romulus Cristea (1967 – 2020). Unexpected passing. Final journey.

Omagiu marelui jurnalist – revoluționar, „revoluționolog” și prieten, Romulus Cristea – decedat pe 29 aprilie în urma unui IMA (Infarct Miocardic Acut), la vârsta de 52 de ani.

Eu știu bine ce atitudine aveau cele două ziare mari din țară: „România Liberă” și „Tineretul Liber”, dar ce să faci, dânsul Ion Cristoiu a uitat. Eu nu am uitat cum se amuza în direct (numai în direct!) că moldovenii nu prea au simțul limbii române. „Dânsul este pronume de politețe. Cum să spui, ca moldovenii, „Ai grijă să nu calci pe dânsul””?
„Dânsul” este pronume personal, iar nu de politețe, cum cred cumetrele de pe la Chiajna. Ion Cristoiu este însă un moldovean emancipat, cum să nu ții seama de… dânsul?

Nu știm încă dacă Ion Cristoiu a primit o mașină decapotabilă „Jîguli” de la Vladimir Putin, dar aflăm de la „Sputnik” că măiestrul de la Găgești este cel mai independent, cel mai alternativ și cel mai deontolog jurnalist din România pe anul 2021. „Blogul lui Ion Cristoiu nu este o publicație tipică, dar audiența și influența sa o depășește pe a multor ziare. Atât prin editorialele lui Ion Cristoiu, unde acesta arată în stilul său unic cât de gol este de multe ori împăratul și suita sa, cât și prin invitații pe care îi găzduiește, blogul lui Cristoiu merită titulatura de publicația anului 2021 pentru că reprezintă exact ce trebuie să fie presa alternativă, independentă: una care nu dă socoteală puterii, ci pune puterea să dea socoteală poporului, și care are curajul să conteste orice afirmație, promisiune sau explicație livrată de autorități”, notează cu satisfacție „Sputnik”.

Pe locul al doilea se află „Corect News”, unde publică Sorin Roșca Stănescu însuși, apoi Adrian Severin, Petru Romoșan, Octavian Hoandră și alții. Locul al treilea este acordat site-ului „Solid News”, realizat de Iosefina Pascal. Ca să ajungi în presa rusă e lucru mare. Ca să fii considerat și fruntaș într-o presă muribundă este și mai tare. După alegerile prezidențiale din Respublika Molotov, „Maldavskie Vedomosti” de la Chișinău îi dedică lui Ion Cristoiu un amplu articol și nu întâmplător, cu un titlu care îl onorează pe măiestru. Am să citez copios fiindcă merită: „Ion Cristou: Alegerile din Republica Moldova au realizat ce voia Rusia – ideea unirii a fost îngropată.

Lovitură de teatru în presa din România: Ziaristul Sorin Roșca Stănescu a cerut iertare evreilor, în numele membrilor familiei sale (Corespondență din Israel de la partenerul nostru media Anima News – Vocea păcii în Orientul Mijlociu)

Cunoscutul publicist român Ion Cristoiu, într-un articol de pe influentul portal semi-oficial Mediafax, care are jumătate de milion de abonați doar pe Facebook, a încercat să explice de ce Moscova nu a vrut să influențeze rezultatele alegerilor. El susține că principalul pericol pentru Rusia rămâne „unirea” Republicii Moldova cu România, care este membră NATO. Alegerile desfășurate în Republica Moldova, după opinia sa, nu au permis apropierea granițelor blocului nord-atlantic de Rusia în această regiune, îngropând pentru totdeauna ideea unificării. „Abordarea emoțională a transformat presa noastră într-o galerie zgomotoasă de fani, în care puteți găsi adesea comentarii vesele despre victoria Partidului PAS la alegerile anticipate din Republica Moldova, formațiune pro-prezidențială, care va permite să se formeze un parlament pro-prezidenţial, aşa cum s-a întâmplat aici”, scrie politicianul (probabil, politologul – nota mea). – Presa noastră a prezentat Rusia ca pe o forță malefică care a influențat alegerile din SUA, a destabilizat situația din multe țări din Est, folosindu-se de puternicele sale servicii secrete. Dacă Rusia este atât de puternică încât a reușit să obțină victoria necesară a președintelui Donald Trump în Statele Unite, de ce nu a reușit să obțină victoria la Chișinău Igor Dodon la alegerile parlamentare anticipate?

Respingând abordarea sentimentală, ghidându-se după rațiune, nu după inimă, analizând din aceste poziții rezultatele alegerilor din Republica Moldova, nu se poate decât să fii de acord cu ceea ce spun aproape toți jurnaliștii și politicienii basarabeni: Rusia nu s-a interesat nici de alegerile prezidențiale, nici de alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova. „Pentru că în relațiile cu Republica Moldova, Rusia se concentrează pe România”. De ce presa românească, care a creat o puternică galerie de fani răsunătoare, se bucură de rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, fără să-și facă griji de ceea ce s-a întâmplat, se întreabă politicianul și publicistul? „Răspunsul se află în retorica anti-rusă a presei noastre”, scrie Cristoiu. O rusofobie oarbă, violentă, care seamănă cu antiamericanismul din vremea lui Iosif Vissarionovici Stalin (1878–1953). Nu merită să vorbim acum despre evenimentele din decembrie 1989, după care s-au stabilit relații echilibrate cu Rusia. Rețineți că în ultimii ani, sub conducerea președintelui nostru Klaus Iohannis, politica anti-rusă a devenit normă pentru presă, care a susținut sloganul anti-rusesc al șefului statului. Această politică capătă forme periculoase în țara noastră. „S-a ajuns la punctul în care premierul Florin Cîțu  (este vorba de Cîțu desigur–nota mea) îl acuză pe politicianul de opoziție Alexandru Nazare, care a făcut dezvăluiri împotriva actualului guvern, că este un om al Rusiei. Acuzații similare se aud adesea printre politicienii și jurnaliștii români”.

Alexandr Soljenițîn, omul care a învins comunismul. L-a criticat pe Stalin şi a fost exilat

Ce s-a întâmplat cu singura fiică a lui Iosif Stalin?

Presa românească antirusă bate cu bucurie toba despre rezultatele ultimelor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, considerând că aceasta este o înfrângere asurzitoare pentru Rusia, din care a ieșit Republica Moldova, scrie autorul, considerând că „în lupta geopolitică de peste Prut dintre Rusia și Occident, Occidentul a câștigat o victorie răsunătoare”. Dar Cristoiu a reamintit din nou de dezinteresul Rusiei față de ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare și a dat explicația. „Din punct de vedere al relațiilor cu România, Rusia a văzut și vede în Maia Sandu un candidat mai bun pentru implementarea planurilor sale, decât Igor Dodon. Pentru că Sandu a evitat cu brio în campania ei electorală–și nu întâmplător– problemele confruntării dintre Rusia și Occident. Geopolitica a lipsit cu desăvârșire din campanie. Programul ei s-a bazat exclusiv pe probleme interne: lupta împotriva corupției, prevenirea federalizării țării de către oligarhi etc. Dacă chiar ar fi început să ia măsuri pentru distanțarea relațiilor cu Rusia, nici asta nu ar fi deranjat Rusia. Președințiile lui Vladimir Voronin și Igor Dodon au fost în detrimentul Moscovei. Ea a fost nevoită să investească mulți bani în Moldova, primind în schimb ura unei anumite părți a electoratului. Rusia și-a pierdut o mare parte din prestigiu când Voronin și Dodon au aranjat întâlniri cu oameni de afaceri la Moscova. Pentru Rusia, în acest moment, principalul factor este evitarea unui conflict militar în Transnistria. Din acest punct de vedere, un alt factor important rămâne ameninţarea unificării RM cu România. Dacă se va întâmpla acest lucru, granițele NATO se vor apropia de Moscova,” scrie „Maldavskie Vedomosti”.

Dar alegerile prezidențiale și parlamentare, potrivit autorului articolului, au îngropat pentru totdeauna ideea unirii: „Partidele unioniste au primit un număr neglijabil de voturi la alegeri. Maia Sandu nu este unionistă. Absența ideii de unire în programul ei electoral nu a fost o șmecherie. Unirea cu România ar însemna pentru Maia Sandu că va deveni președinte obișnuit al unuia dintre consiliile județene”. Politologul crede că România a profitat de politicile anti-occidentale ale lui Vladimir Voronin și Igor Dodon a declara Europei că este sora mai mare a Republicii Moldova: „Deputații pro-occidentali ai alegătorilor din spatele Prutului sunt reprezentați la Bruxelles din România. După cum am văzut, Maia Sandu a vorbit direct cu Macron și Merkel. De ce avem nevoie de intermediari în acest caz?” Victoria Maiei Sandu i-a lovit puternic pe liderii flancului politic de dreapta din România, în frunte cu Klaus Iohannis, crede autorul articolului: „Ar trebui să se gândească de ce i-a învins pe toți liderii partidelor – numiții de la București, și să fie mai sceptic cu privire la activitățile ei în relațiile cu Moldova”.

Moscova nu l-a susținut pe Igor Dodon, scrie politicianul (probabil „politologul”–nota mea) român la finalul articolului. „Ea a lăsat totul să meargă liber”, conchide el. – Cu toate acestea, nu acest lucru nu înseamnă că Moscova este indiferentă la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. O victorie majoră similară a avut loc în România la alegerile din 1996. Cu toate acestea, 4 ani mai târziu, în 2000, Ion Iliescu și Partidul Social Democrat din România au suferit o înfrângere zdrobitoare. Calculele Moscovei sunt simple. „Maia Sandu  va dezamăgi electoratul care a acceptat o nouă versiune a puterii. În același timp, Igor Dodon va fi înlocuit de un lider mai inteligent, mai european, care va duce o politică mai subtilă față de Moscova. Probabilitatea dezamăgirii electoratului față de Maia Sandu este mare, având în vedere absența în programul său a unor măsuri concrete de îmbunătățire a problemelor socio-economice ale țării, pentru a căror rezolvare trebuie să îmbunătățească relațiile cu Moscova. Până acum, ea s-a dovedit a fi un politician pragmatic în relațiile cu Federația Rusă. După părerea mea, Maia Sandu nu ar trebui să abandoneze acest pragmatism. Acesta este singurul mod care va împiedica Moscova să-și facă jocul.”

Ion Cristoiu are dreptate când afirmă că Maia Sandu nu este unionistă, dar măcar ea nu dăunează procesului organiz de reîntregire națională, cum au făcut Voronin și Dodon. De fapt, Ion Cristoiu susține aici exact ideile Rusiei, pe care le consideră „pragmatice” dacă le-ar adopta și România. Cu alte cuvine, ce bine ar fi dacă la Cotroceni s-ar gândi la fel de „pragmatic” ca la Kremlin. Și nu numai în ce privește Basarabia. N-așa?…

Eu am scris infinit mai mult decât Ion Cristoiu despre Rusia și nu s-a gândit niciun rus să mă premieze. Oare de ce? În 1991, au venit doi jurnaliști de la „Komsomolskaia Pravda” la „Tineretul Liber”. Eu și Mihail Sandu i-am ajutat să intre la politicienii importanți ai momentului: Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu, Ion Rațiu, Corneliu Vadim Tudor… adică peste tot unde au vrut. Ne-au promis că ne vor ajuta și ei la Chișinău și la Moscova. După ce am trecut Prutul, au început să se codească: că acum aici e altă țară, că uite ce vremuri erau pe când ne primeau cu limuzină neagră la aeroport!… Și nu ne-au introdus nici măcar la portar. „Lasă, bă, că vă ducem tot noi și la Snegur, și la Elțin!”, a ripostat colegul Mihail Sandu. Și așa a și fost. Când m-am întors, am primit de la ambasada noastră din Moscova ziarul „Rossiiskaia Gazeta”, în care scriau două pagini despre România, unde eu eram prezentat ca un nationalist depășit. Ce se întâmplase? Nu aveam bani să mergem cu avionul și ne-am dus cu trenul la Moscova. Am nimerit în același compartiment cu doi militari basarabeni, români, care mergeau „la datorie” tocmai la Marea Nordului. Ne-am aghezmuit cu „Negru de Purcari” și cu „Buchetu Moldovei”, după care unul din colegii ruși a încercat să mă convingă pe mine că dincolo de Prut nu mai există români, acolo trăiește altă specie de oameni care nu vor unirea. Homo sovieticus! Eu i-am adus argumente că „sângele apă nu se face”, indiferent de regimul politic. Militarii basarabeni au tăcut toată noaptea. Pe când se albureau geamurile vagonului, cei doi le-au zis rușilor aproape în cor: „Domnul Patrichi are dreptate!…” Și discuția s-a frânt aici.

Mai târziu, am văzut că Traian Băsescu era unicul candidat la președinție cu șanse reale, mai ales că era și unionist. „Cum puteți susține așa ceva când toată presa din România crede că va ieși Adrian Năstase?”, m-a întrebat un jurnalist de la Moscova. „Și totuși, așa va fi.” A venit turul al doilea și eu aveam aceeași idee fixă: Mircea Geoană va pierde alegerile. „Cum, dar și maestrul Ion Cristoiu crede că Mircea Geoană va învinge?”, m-a întrebat peste cinci ani același gazetar. Să fie sănătos! Iată dovada: „Presa rusa: Romania alege intre un fost capitan de nava si un prostanac, titra și Hot News.

Pe 20 noiembrie, 2009, Vremia Novostei scria: „În ceea ce îl privește pe Mircea Geoană, principalul contracandidat al actualului sef de la Cotroceni, Vremia Novostei scrie despre acesta, citându-l pe Viorel Patrichi: „Geoană lasă de înțeles că are susţinere din partea SUA si a Rusiei, insa indiferent cine ar deveni presedinte, politica externa a Romaniei nu va cunoaste schimbari substantiale””, citează Hot News.

Pe 4 decembrie 2009, Hot News scria după presa din Rusia: „Indiferent de rezultatul votului de duminica, relatiile Romaniei cu Rusia nu se vor modifica in mod substantial. In relatiile cu Moscova actiunile lui Traian Băsescu apar ca dinamice, directe si eficiente. Iar politicienii ruși apreciază partenerii puternici”, sustine cotidianul Vremia Novostei, într-o corespondență consacrată alegerilor prezidețiale din România.

Într-o corespondență din București, cotidianul Vremia Novostei redă comentariile analistului român Viorel Patrichi, in opinia caruia „Traian Băsescu poate învinge în alegeri cu populara lozincă a luptei împotriva corupției”. El crede că, în aceasta privință, alegătorii îl consideră pe Mircea Geoană un politician slab, folosit „de oligarhi și magnați în interesele lor proprii”. „Dar indiferent de rezultatul votului, relațiile României cu Rusia nu se vor modifica în mod substanțial. În relațiile cu Moscova acțiunile lui Traian Băsescu apar ca dinamice, directe și eficiente. Iar politicienii ruși apreciază partenerii puternici”, a continuat interlocutorul Vremia Novostei.

În 2011, Hot News nota: În ceea ce îl privește pe Mircea Geoană, principalul contracandidat al actualului sef de la Cotroceni, Vremia Novostei scrie despre acesta, citându-l pe Viorel Patrichi: „Geoană lasă de înțeles ca are susţinere din partea SUA si a Rusiei, însă indiferent cine ar deveni președinte, politica externă a României nu va cunoaște schimbări substanțiale”. Vor zice unii că mă cearcă rău pizma, dar chiar nu tânjesc după un asemenea premiu. Dacă te laudă rușii, ucrainenii sau ungurii, mai bine dă-ți foc!

Nota redacției