Acasă Invatamant, Educatie „Jaful secolui”. Cele mai mari jafuri din istoria contemporană, comise cu sau...

„Jaful secolui”. Cele mai mari jafuri din istoria contemporană, comise cu sau fără violență (Thomas CSINTA – subiect de teză de doctorat în MASS – Matematici Aplicate în Științe Sociale, bazată pe teoria sistemelor compexe)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist

„Jaful secolului” (Partea I). Jaful secolului în mediul periurban. Umbra lui Spaggiari la Bessières. De la „canalizări” la „drumul” Paradisului! (A l’ombre de Spaggiari à Bessières. Des „égouts” à la „route” du Paradis!)

„Jaful secolului” (Partea II). Jafuri remarcabile în Europa, comise cu „armă de foc, violență și ură” în „anii de plumb”. („Les casses du siècle” européens, avec armes à feu, violence dans les „années de plomb”)

„Jaful secolului” (Partea III). Jafuri remarcabile în Europa, comise cu „armă de foc, violență și ura”, după „Cold War” în secolul trecut. („Les casses du siècle” européens, avec arme à feu, violence et haine, au siècle dernier après la „Guerre Froide”)

„Jaful secolului” (Partea IV). Jafuri remarcabile în Europa comise în acest secol, cu „armă de foc, violență și ură”. Jafurile armate din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord („Les casses du siècle” européens qui ont marqué ce siècle, „avec arme à feu, violence et haine”. Les braquages de Royaume-Uni de Grande-Bretagne et d’Irlande du Nord)

„Jaful secolului” (Partea V). Incursiune în domeniul curentelor artistice. Jafuri remarcabile în Europa comise în acest secol, cu „armă de foc, violentă și ură”. Jafurile armate de la Colecția Bührle din Zürich și de la Harry Winston Paris („Les casses du siècle” européens qui ont marqué ce siècle, „avec arme à feu, violence et haine”. Incursion dans le domaine des mouvements artistiques. Les braquages de la Fondation et Collection Emil G. Bührle et de Harry Winston de Paris)

O nouă pistă după 12 ani. „Jaful secolului” (Partea VI). Regula lui Spaggiari. Jafuri de diamante remarcabile comise în Europa, în acest secol, „cu sau fără armă de foc, fără violență și fără ură”. O posibilă legătură dintre jaful de diamante de la ABN Amro din Anvers și vastul trafic belgian de carne de vită contaminată cu Encefalopatia Spongioformă Bovină (Une nouvelle piste après 12 ans. „Les casses du siècle” européens, „avec ou sans arme à feu, mais, ni violence, ni haine” dans ce siècle. La règle de Spaggiari)

O nouă pistă după 12 ani. Belgische tak. Vastul trafic belgian de carne bovină contaminată cu ESB (Encefalopatia Spongioformă Bovină). Legătura cu jaful de diamante de la ABN Amro din AWDC (Antwerp World Diamond Centre)

„Jaful secolului” (Partea VII). Jafuri remarcabile comise în Europa în acest deceniu cu respectarea regulii „de aur” a lui Spaggiari („fără armă de foc, fără violență și fără ură”). Jafurile de la Muzeul de Artă Modernă de la Paris si Beliner Folksbank. („Les casses du siècle” européens de cette décennie, utilisant la règle „d’or” de Spaggiari („sans arme à feu, ni violence, ni haine”).

Bibliografie

Le Doctorat en France. Thèse de doctorat en MASS (Mathématiques Appliques aux Sciences Sociales). Les erreurs judiciaries. L’étude socio-mathématique des erreurs judiciaires en France.

Teză de doctorat în MASS – Matematici Aplicate în Științe Sociale, bazată pe teoria abstractă a categoriilor, a teoriei grafurilor și a topologiei rețelelor. Studiul socio – matematic al erorilor judiciare în Franța. (Thèse de doctorat en MASS – Mathématiques appliquées aux sciences sociales), basée sur la théorie des catégories abstraites, la théorie des graphes et la topologie des réseaux. L’étude socio-mathématique des erreurs judiciaires en France)

Subiect de teză de doctorat. Sisteme Complexe. Atomi „sociali”. Subiect uman „automat” (robot). Psihosociologia matematică și aplicațiile ei la studiul comportamentului deviant (infracțional). Studiul comportamentului uman și al fenomenelor sociale cu ajutorul structurilor matematice și al sistemelor (formale) complexe. Notă: Menționez aici faptul că teoria CSG este o teorie științifică recentă, în evoluție (în care autorul articolului de față este direct implicat) și este în plină „testare” (înca) în diferite medii comportamentale (cu precădere, în cele deviant – infracționale criminale) deci modificări „de fond” (și chiar de proporții) pot apărea în viitor în funcție de rezultatele furnizate de observația directă (experiența) și confruntările acesteia cu MS al teoriei. De altfel, cercetări de mare anvergură, cu ajutorul sistemelor complexe, au loc și în modelizarea matematică a fenomenelor urbane, și în special, în studiul sistemelor urbane, cu scopul elaborării unui unui „spațiu urban ideal”, în care, un loc important ocupă și lucrările lui Marc Barthelemy, director de studii & cercetări la Institutul de Fizică Teoretică din cadrul CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică), membru asociat al Centrul de Analiză și Matematică Socială al celebrei școli superioare de științe sociale EHESS (cu statut de „Grand Établissement”, membră a „Paris Universitas“, o Școală Superioară de Înalte Studii, care promovează un învățământ superior elitist fondată prin decret pe 23 ianuarie 1975, cunoscută până atunci sub numele EPHE – Școala Practică de Înalte Studii), având ca domenii de cercetare științele socio-umane (istoria, arheologia, antropologia, geografia, demografia, statistică, filosofia, sociologia, psihologia, științele economice, lingvistică, dreptul) dar și altele ca amenajarea teritorială, medicina sau artele. Alte cercetări, în domeniul modelizării matematice a societății, tot, cu ajutorul sistemelor complexe, dirijează și Pablo Jensen, director de studii & cercetări la CNRS, cercetător în cadrul Laboratorului de Fizică al celebrei școli superioare de înalte studii științifice și literare ENS Lyon (fondată în 1880 sub numele de École normale de Fontenay-aux-Roses, devenită în 1987 la ENS de Saint-Cloud de la Lyon) și autor al conceptului „Café des sciences” (1997), și al unor celebre cărți în Editura Seuil: „Des atomes dans mon Café crème”(2004), respectiv, „Pourquoi la société ne se laisse pas mettre en équation” (2018). Lucările sale au la baza ideea lansată în 1971 de către economistul american Thomas Crombie Schelling (1921–2016, laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul 2005, devenit celebru prin teoria jocului, cu aplicații în economie și strategie nucleară, autor al lucrări, printre altele, „Arms and Influence”, New Haven and London, Yale University Press, 1965, ISBN 0-300-14337-0), care își imagina un model simplu de segregație rasială cu scopul combaterii discriminării cu care se confruntau majoritatea metropolelor americane. În sfârsit, cu studiul (dimensiunea și influență retelelelor de socializare) Twitter, Facebook, etc. (că sisteme complexe), se ocupă o echipa de cercetători în cadrul CNRS, sub conducerea lui David Chavalarias, director de studii & cercetări la Centrul de Analiză și Matematică Socială al EHESS, directorul Centrului de Studii Complexe de la Paris – Ile de France. Notă. Ziarul „955 – Poliția Capitelei” n°249 din luna martie 2004, vizibil și în acest material, ar fi la baza rețelelor de socializare Facebook, Twitter, Instagram, Linkedin, etc….în care SU (subiectul uman), ar fi, de fapt, un „om–matrice” reprezentat într-un spațiu psihosocial (de psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor formale complexe! Ca urmare a atacurilor teroriste islamiste din 11 septembrie 2001 în SUA, George W. Bush (n.1946, în funcția de cel de-al 43-lea președinte al SUA între 20 ianuarie 2001–20 ianuarie 2009) lansează pe plan politico-militar, pe 28 septembrie războiul contra terorismului internațional GWOT (Global War on Terror).

Teză de doctorat. In memoriam Ion Apostol. Sisteme complexe. „Știința întregului”. „Metodologie bazată pe teoria categoriilor pentru abordarea definiției coerente (consistente) a unei arhitecturi de simulare”. Ofertă de studii doctorale în Franța pentru IT-iști capabili de performanță, bazată pe teoria categoriilor (matematice) abstracte.