„Pompierii” patrupezi – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor de cercetare (research professor) în Modelizare matematică și Matematici Aplicată în Șiințe Sociale (MASS – ramura socio-judiciară),  director  și  redactor-șef   (francez) al Jurnalului Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Seceta prelungită, asociată cu episoade repetate de temperaturi extreme, crește semnificativ riscul producerii incendiilor de vegetație în zonele rurale ale Europei. În vara aceasta, incendiile au cuprins mii de hectare în Spania, Franța, Grecia, dar și în Norvegia, țară care nu este în mod tradițional asociată cu incendiile devastatoare de vegetație. În sudul Norvegiei, mai în primăvara lui 2026, un incendiu de proporții a distrus peste 100 de locuințe și a determinat evacuarea a sute de persoane. 

E limpede că problema acestui gen de incendii nu mai este exclusiv mediteraneeană. Riscul incendiilor de vegetație se extinde și către latitudini nordice, iar România oferă, la rândul ei, un exemplu elocvent al acestei schimbări. Dacă în urmă cu două-trei decenii incendiile de pădure erau, în multe regiuni ale țării, evenimente relativ rare, în ultimii ani episoadele de incendii de vegetație au devenit tot mai frecvente, în special în județele din vestul și sud-vestul României. Dincolo de temperaturile ridicate și de seceta prelungită, există un alt factor, mai puțin discutat, dar esențial în declanșarea și propagarea incendiilor de vegetație: acumularea biomasei uscate. Iarba uscată, frunzele, lăstărișul și resturile vegetale se transformă, în perioadele secetoase, într-un combustibil natural. Cu cât această materie se acumulează în cantități mai mari, cu atât crește probabilitatea ca o scânteie, un foc aprins neglijent sau o altă sursă de aprindere să declanșeze un incendiu, iar flăcările să se extindă rapid. Fenomenul este strâns legat și de schimbarea modului în care sunt utilizate și administrate terenurile. Pajiștile abandonate, terenurile marginale și suprafețele care nu mai sunt cosite sau pășunate se umplu treptat de vegetație ierboasă. La sfârșitul sezonului de vegetație sau în perioadele de secetă, aceasta se usucă și rămâne pe teren sub forma unui strat continuu de material inflamabil. Într-o perioadă de uscăciune și vânt, ceea ce peste vară pare doar o pajiște neîngrijită poate deveni o veritabilă cale de propagare a focului, pentru că iarba uscată reprezintă unul dintre cele mai inflamabile materiale întâlnite în natură. Tocmai faptul că biomasa uscată, extrem de inflamabilă, se aprinde atât de ușor reprezintă cauza, dacă nu a începerii, măcar a propagării majorității incendiilor. 

Această realitate ne sugerează o perspectivă interesantă asupra prevenirii incendiilor, întrucât nu este suficient să ne gândim doar la stingerea focului, după ce acesta a izbucnit. Terenurile abandonate sunt acaparate de specii de graminee invazive, care se transformă vara în adevărate covoare de fân uscat și creează condiții ideale pentru izbucnirea și propagarea incendiilor. O parte a soluției poate fi chiar în modul în care administrăm peisajul înainte ca focul să apară, iar reducerea pe cale naturală a biomasei inflamabile, prin pășunat, poate deveni o măsură preventivă simplă, cu costuri reduse și cu beneficii suplimentare pentru biodiversitate. Erbivorele sălbatice de talie mare, spre deosebire de animalele domestice crescute în mod obișnuit în gospodării, au capacitatea de a pășuna chiar și pe pajiști cu o valoare nutritivă foarte redusă. În absența erbivorelor de talie mare, iarba uscată se acumulează în peisaj, iar pe măsură ce cantitatea de biomasă crește, crește și riscul producerii incendiilor. Afară de pășunat, erbivorele de talie mare mai contribuie și într-un alt mod la prevenirea propagării incendiilor. 

„Bison Adventure Race 2026” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)

Prin deplasarea lor, mai ales în cazul animalelor cu comportament social, acestea crează o rețea de poteci care străbate peisajul și care poate funcționa asemenea unor culoare naturale de întrerupere a focului, împiedicând propagarea incendiilor înainte ca acestea să capete proporții mari. În ecosistemele în care erbivorele mari au fost prezente în mod natural, o parte importantă a acestei biomase era consumată permanent. Caii sălbatici, zimbrii, elanii sau alte erbivore de talie mare nu se limitează la vegetația fragedă și bogată în nutrienți, ci pot consuma și plante mature, fibroase, contribuind astfel la reducerea cantității de vegetație uscată. Pășunatul lor creează, în timp, un mozaic de suprafețe cu înălțimi și densități diferite ale vegetației, întrerupând continuitatea combustibilului și îngreunând propagarea focului.

„Tabăra jurnaliștilor de mediu” – Parcul Natural Vânători-Neamț – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)

Un zimbru adult consumă în jur de 50 kg de masă verde pe zi, în timp ce un elan poate ajunge la un consum de până la 30 kg de hrană proaspătă pe zi. Dincolo de aceste cantități impresionante, adevărata importanță a celor două specii pentru ecosistem trebuie căutată în ceea ce consumă și în felul în care o fac. Zimbrul este, în primul rând, un mare consumator de vegetație ierboasă, fără a se da în lături de a consuma puieți, lăstari sau lujeri ai speciilor forestiere. Pășunând, el îndepărtează cantități considerabile de iarbă, inclusiv vegetație mai puțin valoroasă din punct de vedere nutritiv care, după uscare, se poate transforma într-un strat continuu de material inflamabil.

„O premieră cu elan(i)!” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)

Într-un peisaj în care pajiștile sunt abandonate, cositul este redus, iar perioadele de secetă se prelungesc, acest serviciu ecologic capătă o importanță tot mai mare. Zimbrul nu „stinge” incendiile, dar poate contribui la reducerea cantității de combustibil disponibil înainte ca acestea să izbucnească. Cei aproape o sută de zimbri în libertate din Parcul Natural Vânători Neamț utilizează zilnic în jur de cinci tone de vegetație care altfel s-ar fi acumulat, prin uscare, devenind combustibile…Dacă extindem această cantitate la măcar șase luni de sezon de vegetație, adică 180 zile, ajungem la 900 tone de masă vegetală, îndepărtată natural din calea posibilelor incendii. Impresionant, nu-i așa ? 

Elanul are un rol diferit, întrucât este un erbivor selectiv, adaptat în special consumului de frunze, lăstari și ramuri tinere de arbori și arbuști, fără a se da în lături să pășuneze copios, atunci când dorește. Prin hrănirea sa, el influențează stratul arbustiv și regenerarea vegetației lemnoase, contribuind la menținerea unui peisaj mai deschis și mai variat. În anumite condiții, această activitate poate reduce continuitatea vegetației care favorizează propagarea focului, mai ales la limita dintre pădure și pajiști. 

Prin urmare, prezența celor două specii în libertate nu trebuie privită doar prin prisma cantității de hrană pe care o consumă, ci ca parte a unui mecanism ecologic mai amplu. Zimbrul acționează predominant asupra stratului ierbos, elanul asupra vegetației arbustive și lemnoase. Împreună cu alte erbivore mari, ele contribuie la menținerea unui peisaj mozaicat, în care vegetația nu formează pretutindeni o masă continuă și uniformă de combustibil. Aceasta este, de fapt, una dintre marile pierderi provocate de dispariția marilor erbivore din ecosistemele europene. Istoric, aceste animale au consumat permanent vegetația, au deschis culoare prin desișuri, au creat suprafețe cu diferite grade de acoperire și au transportat semințe pe distanțe mari. 

Peisajul era astfel modelat nu doar de climă și de procesele naturale, ci și de mișcarea și hrănirea marilor ierbivore. Odată cu dispariția lor, omul a preluat o parte din aceste funcții. A cosit pajiști, a curățat terenuri, a întreținut pășuni și a redus vegetația în exces. Numai că aceste intervenții au devenit, în multe locuri, fie prea costisitoare, fie au încetat cu totul, astfel că vegetația se acumulează, devenind combustibilul care susține propagarea cu mare viteză a incendiilor. De aceea, reintroducerea zimbrului și a elanului în libertate poate fi privită și prin prisma unui concept tot mai important în conservarea naturii, restaurarea proceselor ecologice, prin revenirea marilor erbivore dispărute din fauna României, precum zimbrul și, mai recent, elanul. Aceste demersuri contribuie nu doar la refacerea biodiversității și a echilibrelor naturale, ci și la recuperarea unei părți importante din patrimoniul natural al României.

În loc să ne referim la  prevenirea incendiilor exclusiv prin prisma utilajelor, a intervenției pompierilor și a costurilor de întreținere a terenurilor, putem începe să privim și ecosistemul ca pe un aliat. Un zimbru care pășunează zilnic zeci de kilograme de vegetație, un elan care consumă lăstari și ramuri, un cal sălbatic care „tunde” pajiștile, urmate de o întreagă comunitate de erbivore mai mici, pot funcționa împreună ca o „echipă de pompieri”. Desigur, erbivorele mari nu pot elimina riscul de incendiu și nu pot înlocui măsurile clasice de prevenire și intervenție. Ele pot însă reduce unele dintre componentele esențiale ale riscului: cantitatea și continuitatea combustibilului vegetal. Iar avantajul este că o fac permanent, fără zile libere, fără logistică scumpă și, atunci când populațiile sunt gestionate corespunzător și ecosistemul le poate susține, cu costuri mult mai mici decât intervențiile clasice. 

Poate că acesta este unul dintre cele mai convingătoare argumente pentru ca marile erbivore să nu rămână doar în rezervații sau în spații îngrădite, ci să-și recapete, acolo unde natura le mai poate oferi loc, rolul și locul în ecosistemele naturale. Nu doar pentru ele, ci și pentru ceea ce fac pentru întregul peisaj și, în cele din urmă, pentru noi. Având în vedere această nouă „normalitate”, cu perioade tot mai frecvente de căldură extremă, secetă și incendii de vegetație, dacă vrem să găsim măsuri de prevenire a incendiilor care să fie eficiente, accesibile și, mai ales, durabile pe termen lung, gestionarea naturală a biomasei uscate prin prezența erbivorelor de talie mare sălbatice trebuie să facă parte din ecuație. Vom avea astfel, pentru cârcotașii de serviciu, un răspuns în plus la întrebări de genul: „La ce ne trebuie zimbri în libertate? Dar elani?”.

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat într-unul dintre tribunalele judiciare ale MGP (Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)