„Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”, o nouă expoziție la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de astăzi, 21 septembrie 2023. Expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României” cuprinde obiecte din Colecția Filatelică a României și își propune să evidențieze evoluția tehnicilor de realizare a mărcilor poștale românești de-a lungul domniei lui Carol I. Epoca sa coincide cu începuturile tehnicilor moderne de tipărire a timbrelor și a unei noi preocupări care începea să fascineze colecționarii secolului al XIX-lea: filatelia. De altfel, de la finalul anilor 1800 începe constituirea Colecției Filatelice a României, care a devenit, în timp, cea mai mare colecție de profil din România, cuprinzând numeroase piese rare, unele chiar unice în tipologia lor.

Conceptul expozițional se plasează în jurul procesului laborios și al eforturilor de realizare a mărcilor poștale, având ca figură centrală regele–simbol al statului. Dincolo de valoarea intrinsecă a obiectelor filatelice, putem reconstitui multiplele fațete care alcătuiesc portretul complex al regelui. Prin intermediul matrițelor, fragmente din istoria realizării timbrelor, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la început de secol XX, observăm o cunoaștere amănunțită a tehnicilor de tipărire. Asistăm, astfel, la o evoluție stilistică și estetică, de la litografii la gravurile emisiunilor comandate la Paris până la momentul în care spațiul românesc se integrează în universul instituțiilor poștale ce transpuneau pe hârtie creațiile artiștilor. Printre obiectele de natură filatelică pe care vizitatorii le vor putea admira în această expoziție, se numără piatra litografică a emisiunii „Carol cu favoriți” din 1872, matrițe și timbre poștale realizate în perioada domniei lui Carol I („Paris”, „București”, „Perle”, „Vulturi”, „Spic de Grâu”, „Cifra în patru colțuri”, „40 de ani de domnie”, „25 de ani de la proclamarea regatului”, „Gravate”), scrisori și documente poștale și machete.

Expoziția oferă experiența unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viața regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiștii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Știubei. Aceste creații au stat la baza unor emisiuni filatelice, cum sunt „Centenarul nașterii Regelui Carol I”, „Trei Regi” sau „Fundația Regele Carol I”. Proiectul expozițional își propune să depășească tiparul convențional al istoriei evenimențiale, atrăgând atenția asupra contextului care a dus la crearea timbrelor poștale, de la colile fascinante ale secolului al XIX-lea, până la lumea colorată a prezentului. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie 2023–1 aprilie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10h00–8h00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă).

Articol asociat

Remember. Ianuarie 1870. Cuza, Eminescu, Carol I – două conexiuni neașteptate (Corespondență de la Simona – Nicoleta Lazăr, poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR),  în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Lucrările „Receptologia. Tratat de receptologie extinsă. Principii, modele, repere hermeneutice pentru o revoluție conceptuală în secolul 21” („A treatise of extended receptology: principles, models, hemeneutical landmarks for 21-st century concepyual revolution”) și „Introducere în Doctrinologie. Tratat despre știința prognozelor minimale: Principii, strategii, ipoteze” – Recenziile eruditului Dr. Mihai Neagu Basarab (medic, istoric, scriitor, publicist, directorul Institutului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg-im-Breisgau, președintele Academiei Germano-Române din Baden-Baden). Lucrările profesorilor Thomas Csinta și Narcis Zărnescu la Sesiunea Științifică anuală a Academiei germano – române din Baden – Baden (landul Baden-Württemberg)

Țebea – Comemorarea a 151 de ani de la moartea marelui revoluționar român pașoptist Avram Iancu în prezența G-ralului de Bg (r). Constantin – Bartolomeu F. Săvoiu (înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR 1880, directorul jurnalului independent „Patria Română”) însoțit de prof. dr. Thomas Csinta (jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural – educaționale și științifice cu caracter socio – judiciar „Jurnalului Bucureștiului” – atașat de presă din partea OADO al Națiunilor Unite la Cuțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului