Acasă CUFR R&D (Consultană Universitară, R&D Franco - Română) Premieră mondială absolută: „Investigații jurnalistice în serial” Vol.10 (Educație și Învățământ). Subiecte...

Premieră mondială absolută: „Investigații jurnalistice în serial” Vol.10 (Educație și Învățământ). Subiecte de Teze de Masterat de Cercetare şi de Doctorat în Științe Sociale. Studiul fenomenelor socio–judiciare și economice cu ajutorul teorei haosului (Sisteme complexe – fractali), a sistemelor formale (de tip Gödel), teoria (algebrică a) grafurilor și cercetări operaționale

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: 
–  Democracy cannot exist without opposition
– Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Thomas CSINTA

Director de Programe MASS
(Matematici Aplicate in Stiinte Sociale)
Consultant în  Educaţie şi  Cercetare de pe lângă
Conferinţa Şcolilor Superioare Franceze de Înalte Studii  (CGE)

Cofondator IRSCA Gifted Education, Vicepreşedinte Consortiul EDUGATE 

Franța (Le Parisien)

CUFR (Consultanță Universitară Franco – Română, Research & Development – Headhunting) de pe lângă Școlile Superioare Franceze de Înalte Studii (Les Grandes Ecoles). CUFR (Conseil Universitaire Franco – Roumain Research & Development – Headhunting, auprès des grandes écoles françaises). Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development – Headhunting)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

Romanian Police Press – Bucharest Metropolitan Police Magazine (Review) & IPA (International Police Journal). Revista „Poliția Capitalei” & IPA Jurnal. Criminal Investigations – Investigații Criminale (prof. dr. Thomas CSINTA – corespondent de presă în Franța – Paris)

Romanian Police Press – Bucharest Metropolitan Police Journal. Ziarul „Poliția Capitalei – 955”. Iinvestigație jurnalistică (corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – atașat de presă, Franța)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. dr. Thomas CSINTA)

Nota Autorului

Teoria ergodică este o ramură a matematicii născută din studiul ipotezei ergodice formulată (de fizicianul Ludwig Boltzmann în 1871 pentru teoria sa cinetică a gazelor)  care studiază proprietățile statistice ale sistemelor dinamice deterministe  exprimate prin comportamentul mediilor în timp ale diferitelor funcții de-a lungul traiectoriilor sistemelor dinamice. Ca și teoria probabilităților, ea se bazează pe noțiuni generale ale teoriei măsurilor, în strânsă legătură cu teoria sistemelor dinamice și teoria haosului (sisteme complexe), cu analiza armonică, teoria Lie (teoria reprezentării, rețelele în grupuri algebrice) și teoria numerelor (teoria aproximărilor diofantine, funcțiile L).

Teoria haosului (formulată de Edward Lorenz în 1960) sau Teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii teoretice care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei).

Fractalul (introdus de Benoît Mandelbrot în 1975, derivat din latinescul fractus, însemnând „spart” sau „fracturat”, o figură geometrică fragmentată sau frântă care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie-cel puțin aproximativ-o copie miniaturală a întregului” ca obiect geomatric , are în general următoarele caracteristici: are o structură fină la scări arbitrar de mici, este prea neregulat pentru a fi descris în limbaj geometric euclidian tradițional, este autosimilar (măcar aproximativ sau Stohastic), are Dimensiunea Hausdorff mai mare decât dimensiunea topologică (deși această cerință nu este îndeplinită de Curbele Hilbert) și are o definiție simplă și recursivă. Pentru că identici la orice nivel de magnificare, fractalii sunt de obicei considerați ca fiind infinit complecși (în termeni informali). Printre obiectele naturale care aproximează fractalii până la un anumit nivel se numără norii, lanțurile montane, arcele de fulger, liniile de coastă și fulgii de zăpadă. Totuși, nu toate obiectele autosimilare sunt fractali—de exemplu, linia reală(o linie dreaptă euclidiană) este autosimilară, dar nu îndeplinește celelalte caracteristici.

Sisteme formale de tip Gödel sunt sisteme care se supun  Gödel’s incompleteness theorems (două teoreme ale logicii matematicie publicate de Kurt Gödel în 193), care demonstrează limitele inerente ale fiecărui sistem formal axiomatic.

Bibliografie

Teză de doctorat. In memoriam Ion Apostol. Sisteme complexe. „Știința întregului”. „Metodologie bazată pe teoria categoriilor pentru abordarea definiției coerente (consistente) a unei arhitecturi de simulare”. Ofertă de studii doctorale în Franța pentru IT-iști capabili de performanță, bazată pe teoria categoriilor (matematice) abstracte.

Subiect de teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Socio – judiciare). „Corsica nu crede în lacrimi. In memoriam Yvan Colonna (1960 – 2022). „Letopisețul” marii criminalități corsicane (politice si de drept comun) în istoria (ultra)nationalismului corsican. În căutarea adevărului istoric în celebrul dosar al asasinatului Prefectului Calude Erignac cu două decenii și jumătate în urmă (pe 6 februarie 1998). Assassinat du préfet de la Corse (du-Sud) Claude Érignnac. Incursion dans l’histoire de la grande crimialité politique et de droit commun corse. Le crime organisé de Corse „Corsica Connexion” (En quête de vérité)

Subiect de teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Socio – judiciare). Brabantul în haos și sub teroare (integral). „Letopisețul” marii ciminalități belgiene postbelice (inclusiv, a „anilor de plumb”). În căutarea adevărului istoric în cel mai important dosar criminal, nesoluționat timp de 4 decenii, „Asasinatele din Brabant” (1982 – 1985). Exclusive private investigation with a probable solution in the „Brabant killers” criminal case.

Subiect de teză de doctorat în Științe Social – Economice și Juridice. Montaje financiare frauduloase în legătură cu organizația criminală „French Connexion” (Montages financiers frauduleux en liaison avec la „French Connexion”). Corespondență din Franța (prof. univ. dr. Thomas CSINTA – atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Subiect de Teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale) bazată pe teoria fractală, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor – cercetarea operațională și topologia rețelelor. Studiul socio – matematic al erorilor judiciare în Franța în conceptul sistemelor complexe și formale (Thèse de doctorat en MASS – Mathématiques appliquées aux sciences sociales), basée sur la théorie des catégories abstraites, la théorie des graphes et la topologie des réseaux. L’étude socio-mathématique des erreurs judiciaires en France)

     Teze de doctorat în lucru

Subiect de teză de doctorat. Dosarul criminal de kidnapping și asasinat Grégory – Gilbert Villemin. Un cold – case „resuscitat” după 33 de ani. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (în colaborare cu PST – Police Scientifique & Technique și OADO – Organization for Human Rights Defence – United Nations – Ecosoc)

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Congresul Internațional „Pregătim viitorul promovând excelența”, 27 februarie – 1 martie 2020, Iași (România). Matematici Aplicate în Ştiințe Sociale (MASS – Secția Socio – Judiciară). Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze, bazată pe teorema de completitudine a lui Gödel, teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor, topologia rețelelor și cercetarea operațională (An analysis of judicial errors in the French judiciary system using Gödel’s completeness theorem, complex systems theory, category theory, graph theory, network topology and operational research). Abstract English: „An analysis of judicial errors in the French judiciary system using Gödel’s completeness theorem, complex systems theory, category theory, graph theory, network topology and operational research” The judicial review of criminal sentences in the French judiciary system is a long and complex process governed by law dating back to the 17th century. The Criminal Ordinance of 1670, which was registered by the Parlement of Paris (a high provincial appellate court), came into force in 1671, and allowed the Royal Council to advise the king with respect to all judicial decisions. This Ordinance will later become a Code of Criminal Procedure (CCP). Even though the Ordinance is abrogated in 1789, it was re-enacted in 1800 and consolidated further throughout the 19th century. Following this, the CCP was next modified in 2000 and in 2004. According to articles 149 through 149-4, and article 150 of the CPP, any person who is the subject of unjustified detention has the right to receive “reparations for moral or material prejudice” through the Commission Nationale de réparation des détentions (CNR-a national body dealing with applications for compensation for unjustified detention). This paper presents a detailed classification of judicial errors in France since 1670 throughout history and through present times, and provides an analysis using fundamental mathematical concepts and interdisciplinary, multidisciplinary and transdisciplinary concepts that can contribute to solving judicial errors and to the establishment of historical truths.

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Atomi (roboți) „sociali”. Psihosociologia matematică și aplicațiile ei la studiul comportamentului deviant (infracțional criminal). Studiul fenomenelor (anti)sociale cu ajutorul sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel)

Zapaniștii: „Omul Matrice” într-un spațiu psihosocial (psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel). Corespondență de la prof. dr. Thomas CSINTA (atașat de presă al Poliției Capitale la Paris).

L’étude des délits et crimes sexuels chez les mineurs à l’aide des systèmes complexes (théorie du chaos – fractales) et les méthodes et techniques d’évaluation efficace de la (psycho)sociologie mathématique. Sujets de Thèses de Doctorat en MASS (Mathématiques Appliquées aux Sciences Sociales). [Studiul crimelor sexuale la minori cu ajutorul sistemelor complexe (teoria haosului- fractali) și combaterea lor prin metode și tehnici de evaluare eficace ale (psiho)sociologiei matematice. Analiza (psiho)sociologică a Dramei SF2M-A3M. Subiect de teză de doctorat în Mass (Matematici aplicate în științe sociale)].

Condamnat la închisoarea pe viață de Justiția franceză și europenă. Subiect de teză de doctorat în MAss (Matematici Aplicate în științe sociale – prof. univ. dr. Thomas CSINTA)

Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Sisteme complexe. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

Subiect de teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Socio – judiciare). Brabantul în haos și sub teroare (integral). „Letopisețul” marii ciminalități belgiene postbelice (inclusiv, a „anilor de plumb”). În căutarea adevărului istoric în cel mai important dosar criminal, nesoluționat timp de 4 decenii, „Asasinatele din Brabant” (1982 – 1985). Exclusive private investigation with a probable solution in the „Brabant killers” criminal case.

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Graful (socio – matematic) al Metagalaxiei eurojihadiste. Mujahedinii – muhajiruni francofoni ai Daesh, implicați în atacurile teroriste contemporane din spațiul francofon european! (Le graphe socio – mathématique de la métagalaxie eurodjihadiste. Les moudjahidine – muhâjirûn francophones de Daesh, impliqués dans les attentats terroristes contemporains perpétrés dans l’espace francophone européen!)

Remember: 1959–1969. „Il faut tuer De Gaulle (1970–2020)”, „le plus illustre des Français”. [„De Gaulle trebuie ucis”. „Cel mai ilustru dintre francezi”, comandant istoric legendar, fondator al celei de a V-a Republici și atentatele (atacurile) teroriste eșuate contra acestuia (Subiect de teză de doctorat, Partea 1. OAS – Organizația Armată Secretă, puciul generalilor de la Alger, dosarul Bazooka, atentatul de la Pont-sur-Seine)]. Corespondență din Franța (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Remember: 1959–1969. „Il faut tuer De Gaulle (1970–2020)”, „le plus illustre des Français”. [„De Gaulle trebuie ucis”. „Cel mai ilustru dintre francezi”, comandant istoric legendar, fondator al celei de a V-a Republici și atentatele (atacurile) teroriste eșuate contra acestuia (Subiect de teză de doctorat, Partea 2. Charlotte Corday de la Petit–Clamart, Mont Faron)]. Corespondență din Franța (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Subiect de teză de doctorat. Kidnapping de lux. Celebrele răpiri ale celei de-a V-a Republici franceze, din „anii de plumb” (în timpul mandatului prezidențial al lui VGE), care au marcat istoria Franței (Partea II: Aldo Moro, Luchino Revelli-Beaumont, Jacques Tillier, Henri Lelièvre, Charles Petit, Michel Maury-Laribière, Éric Peugeot, Charles–Augustus Lindbergh Jr., John–Paul Getty III).

Subiect de teză de doctorat. Kidnapping de lux. Celebrele răpiri ale celei de-a V-a Republici franceze, din „anii de plumb” (în timpul mandatului prezidențial al lui VGE), care au marcat istoria Franței (Partea I: Maxime Cathalan, Christophe Mérieux, Édouard-Jean Empain)

Criminalistică și Criminologie, între prezent și viitor, în perspectiva Psihosociologiei matematice (corespondență de la Paris – prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Bazele teoretice ale psihosociologiei matematice, aplicații la studiul comportamentului deviant – infracțional criminal). Criminalistique et criminologie, entre le présent et l’avenir, dans la perspective de la psycho-sociologie mathématique.

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Crime sexuale. Dispariții misterioase. Nebuloasa (pedo)criminalității în regiunea frontalieră franco – belgiană şi studiul ei cu ajutorul sistemelor (formale) complexe. Cei 3 „monştri sacri” ai violului, pedofiliei şi asasinatului în serie: „Măcelarul din Yonne” (Emil Louis), „Demonul belgian” (Marc Dutroux) și „Pădurarul din Ardennes” (Michel Fourniret). În căutarea și restabilirea adevărului istoric. (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

„Jaful secolui”. Cele mai mari jafuri din istoria contemporană, comise cu sau fără violență (Thomas CSINTA – subiect de teză de doctorat în MASS – Matematici Aplicate în Științe Sociale, bazată pe teoria sistemelor compexe)

Dezechilibre religioase și ideologice. Atentate extremiste în numele religiei. Lumpen-teroristul, teroristul modern, contemporan (Subiect de teză de doctorat în MAss – Matematici Aplicate în științe sociale – cu fonduri europene)

Nașterea sub anonimat (X), dispozitiv de ficțiune juridică al dreptului francez și rolul lui (pozitiv) în combaterea infanticidului (pruncuciderii). Subiect de teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sisteme Complexe). Corespondență din Franța (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Subiect de teză de doctorat. Poliția Judiciară (PJ – DCPJ, SRPJ, BRI, OCLCIFF) și unitățile (forțele) de elită ale Poliției (PN – RAID, BAC) și ale Jandarmeriei Naționale (GN – GIGN, GEIPN, PSIG) franceze care intervin în combaterea marii criminalități (intervențiile lor spectaculoase, detaliate și controversate, în conflicte și jafuri armate, atacuri teroriste, kidnapping, etc.) și a crimelor economico – financiare (GIR, TRACFIN, ATTAC). Serviciile de informații (DGSI, DGSE, DPSD), etc. PAF (Poliția Aerului și Frontierelor). Infracționalitatea criminală (crima organizată) și combaterea acesteia pe marile aeroporturi internaționale ale lumii (companiile aeriene, ADP Paris, codurile AITA și OACI, certificate IOSA, clasificări, accidente celebre, etc.). Regimul armelor şi muniţiilor în Franța (clasificări, legislația în vigoare)

Subiect de teză de doctorat. Ziua Internațională a scriitorilor încarcerați. Scriitori francezi celebri ai celei de-a V-a Republici, „formați” în umbra vieții (în mediul carceral: Alain Caillol, Alphonse Boudard, Albertine – Damien Sarrazin, Michel Ardouin, Charlie Bauer, Jacques Mesrine, François Besse). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, private investigator, atașat de presă al OADO – Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite)

Integral (în Vol. 7 & 10 de Investigații jurnalistice în serial). Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor)

„Marile probleme ale copilului în lumea contemporană. Abandonul și Infanticidul (Pruncuciderea)”. Subiect de teză de doctorat în Mass (Matematici aplicate în științe sociale – Sisteme complexe). Corespondență din Franța (prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Nota redacției

Teoria haosului (teoria sistemelor complexe) este o ramură a matematicii și fizicii teoreticii (moderne) care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei) și a fost formulată în 1960 de către Edward Lorenz, care spunea că  „Un fenomen care pare a se desfășura la întâmplare, are de fapt un element de regularitate ce ar putea fi descris matematic.” Cu alte cuvinte, există o ordine ascunsă în orice evoluție aparent haotică a oricărui sistem dinamic complex. (A se vedea și Scientia). Numele de Teorie a Haosului vine de la faptul că în sistemele descrise de aceasta există o dezordine aparentă datorită unei „sensibilități” numită și The butterfly effect. Mici modificări ale condițiilor inițiale (cum ar fi rotunjirea numerelor cu care se lucrează) au ca efect rezultate haotice, făcând ca anticiparea efectelor pe termen lung să fie imposibilă. Acest lucru se întâmplă chiar dacă sistemele sunt deterministe, ceea ce înseamnă că comportamentul lor viitor este determinat în întregime de condițiile inițiale, fără intervenția altor elemente aleatorii. Cu alte cuvinte, natura deterministă a acestor sisteme nu le face predictibile. Acest comportament este cunoscut sub denumirea de „haos determinist”. Comportamentul haotic a fost observat în laborator pe o varietate de sisteme care include circuite electrice, lasere, reacții chimice oscilante, dinamica fluidelor și aparate magneto-mecanice și mecanice, dar și în simulări virtuale ale proceselor haotice. Una dintre aplicațiile cele mai de succes a teoriei haosului este în ecologie, unde sistemele dinamice de genul modelului lui Ricker au fost folosite pentru a arăta cum creșterea populației în raport cu suprafața ocupată duce la o dinamică haotică.

Sistemele complexe sunt sistemele care conțin atât de multe elemente în mișcare încât este nevoie de un calculator (ultra)performant care să calculeze toate posibilitățile (probabilitățile) de interacțiune. Acesta este și motivul pentru care Teoria Haosului (care ne arată că natura lucrează după anumite tipare care sunt suma mai multor impulsuri mărunte) nu avea cum să apară înainte de sfârșitul secolului al XX-lea. Mai există un alt motiv pentru care această teorie a aparut atât de recent, acel motiv este Revoluția Mecanicii Cuantice și felul în care a terminat Era Deterministă. Atunci când Sigmund Freud a elaborat teoria  psihanalizei, el a pornit de la ideea că problemele mintale sunt rezultatul unor traume din trecut. Terapia psihanalitică permite pacientului să își străbată amintirile, să găsească, să înfrunte și să rezolve problema generatoare de conflict. Toată această idee se baza pe o cauză și un efect liniar.

Bibliografie

 

Arhivă Investigații Jurnalistice Criminale (Anchete, Dezvăluiri) – Subiecte de teze de Masterat (Cercetare) și Doctorat (PhD)

Educația elitistă prin teorie (generală) și exemple (concrete), cu aplicații practice la concursurile tradiționale, celebre și prestigioase ale învățământului superior de excelență francez. (Prépas – Grandes écoles, Masterat – Doctorat, Capes – titularizare în învățământul gimnazial și liceal, Agrégation – titularizare în învățământul liceal și primul ciclu universitar)

Thomas CSINTA (Research professor) at CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice – education – research & developement – headhunting, Paris–Bucharest). Publicații științifice, cărți, lucrări, articole de cercetare cu caracter didactic și pedagogic (Publications scientifiques, livres, travaux, articles recherche, à caractère didactique et pédagogique)

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR BucureștiJurnalul Bucureştiului

CUFR (Consultanță Universitară Franco – Română, Research & Development – Headhunting) de pe lângă Școlile Superioare Franceze de Înalte Studii (Les Grandes Ecoles). CUFR (Conseil Universitaire Franco – Roumain Research & Development – Headhunting, auprès des grandes écoles françaises). Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development – Headhunting)

Articolul precedentAligatorii. Fluturașul unui candidat la primărie (Corespondență de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte, SUA – New York)
Articolul următorZiua Mondială a Surdităţii – 27 Septembrie. Clarfon lansează campania „Auzul, parte din viața noastră”.
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio - judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/, profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică,teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări (științifice) de investigații jurnalistice în domeniul marii criminalițăți (crimă organizată), care, în mai multe dosare criminale (de mare anvergură) au contribuit la restabilierea adevărului istoric. Motto preferat: „Pe mine mă puteţi arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteţi distruge. Secolele viitoare mă vor înţelege şi mă vor preţui” ! (Giordano Bruno-Filippo Bruno, erudit filozof, teolog, umanist, matematician, poet și teoretician al universului, italian, ars pe rug pe 17 februarie 1600 în Piața Campo dei Fiori la Roma, pentru concepția sa panteistă și ideile sale eretice despre univers - ca precursor al teoriei heliocentrice)]. https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator alături de profesorul Florian Colceag, expert internațional în gifted educational IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), celebrele și prestigioasele concursuri Centrale-Supélec,Mines Ponts,HEC,ESSEC,ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România). Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc.–în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române.  Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO–Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins, pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice, cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). A fost și este implicat activ în dosare criminale internaționale majore, numele lui apărând în mai multe cărți la „mulțumiri”, alături de cei mai mari jurnaliști de investigație, pentru contribuțiile sale la restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale. Un exemplu este cazul cvadruplului asasinat Leprince, tratat în cartea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas, intitulată „Ils ont volé ma vie”. Thomas Csinta este și autorul prestigioasei lucrări „Împreună Contra Pedepsei cu Moartea”, care nu este doar o carte de sine stătătoare–publicată într-un volum de mare anvergură, cu cca 3.300 de pagini în format aproape A4–ci reprezintă și o amplă serie de investigații, cronici jurnalistice și eseuri de cercetare publicate în format serial, pe mai multe părți și capitole, în Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică cu caracter academic) unde acesta deține funcția de director și redactor-șef. Această lucrare colectează corespondențele, analizele criminologice și rapoartele sale de la marile congrese internaționale dedicate abolirii pedepsei capitale. Pilonii principali ai operei sunt: 1. Monitorizarea Congreselor ECPM–Structura de bază a textelor urmărește activitatea organizației internaționale franceze ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort/Together Against the Death Penalty). Autorul a documentat și analizat dezbaterile de la congresele mondiale și regionale organizate la Strasbourg, Paris, Geneva, Oslo sau Berlin, la care a participat ca invitat. 2. Analiza juridică și criminologică–În calitate de jurnalist de investigații criminale, autorul abordează contextul aboliționist global, prezentând rezoluțiile internaționale, actele finale ale summiturilor–cum a fost „Actul Final de la Oslo” sau cele de la Paris, Bruxelles ori Berlin–și conflictul ideologic dintre susținătorii pedepsei cu moartea și apărătorii drepturilor omului. 3. Studiile de caz (Erorile judiciare)–În cadrul acestei serii, Csinta investighează cazuri celebre de condamnați la moarte, utilizând expertiza sa în jurnalismul de investigație penală. Un accent deosebit este pus pe românii Ionuț-Alexandru Gologan, Daniel-Ionel Țurcan și Marian-Laurenţiu Peity (condamnați la moarte în Malaezia), și pe francezul Serge-Areski Atlaoui (condamnat la moarte în Indonezia), cazuri intens analizate în articolele sale 4. Metodologia științifică–Ca profesor și cercetător în modelizare matematică aplicată în științele sociale, recunoscut în Franța și România pentru cercetările sale din sfera comportamentului infracțional (criminal), el folosește analiza structurală pentru a demonta eficiența pedepsei capitale, arătând că aceasta nu are un efect real de descurajare a criminalității.