Premiul pentru cinism – cum să omori un angajat și să te alegi cu o amendă cât un laptop – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Liviu – Cornel Popa (Arbitraj Ad-Hoc, Membru UZPR)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor de cercetare (research professor) în Modelizare matematică și Matematici Aplicate în Științe Sociale (MASS – ramura socio-judiciară),  director și  redactor-șef  (francez) al Jurnalului Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Spectacolul macabru al incompetenței instituționalizate: DEER (Distribuție Energie Electrică România), ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă) Prahova și Medicina Muncii joacă alba-neagra cu viața unui om. (Fragment din viitorul volum „Sfânta Scriptură a Dosarului cu șină”, Ediția revizuită, adăugită și scanată strâmb)

Dacă cinismul ar fi sport olimpic, instituțiile statului român și marile corporații ar câștiga aurul la fiecare ediție. Cazul descris în procesul–verbal nr. 10193/11.06.2026 al ITM Prahova nu este doar o eroare administrativă. Este un manual abject despre cum să speli pe mâini o companie după ce un angajat moare înghețat, de unul singur, pe un câmp din Balta Doamnei.

Să facem o reverență în fața angajatorului DEER (Distribuție Energie Electrică România)

O mare societate care te trimite iarna, pe câmp, la reparat avarii, fără niciun sistem de monitorizare a „lucrătorului izolat”. Te lasă de izbeliște ore întregi, iar când, într-un final, colegii se deranjează să te caute, ești deja cu fața în zăpadă, la 120 de metri de mașină. Dar stați liniștiți, DEER se preocupă de acte! Ei fac instructaje de protecția muncii…la grămadă, pe procese-verbale „complexe”, în timp ce fișele individuale obligatorii rămân nesemnate și necompletate. Pentru un om care a murit pe terenul lor, compania cu peste 6.300 de angajați a primit uriașa, devastatoarea, ruinătoarea amendă de…8.000 de lei. Atât valorează, în Excelul băieților deștepți, viața unui muncitor. Inspectorii aceștia reușesc să bată legile logicii și ale fizicii în același document. La capitolul „k” ne spun sec: decesul are cauză naturală, absolut „independentă de riscurile de accidentare” și nu se reține nicio încălcare a legii de către angajator. Extraordinar! Însă, doar trei capitole mai târziu, aceiași inspectori amendează compania fix pentru încălcarea normelor de securitate în muncă: neaplicarea controlului asupra disciplinei și consumului de alcool la intrarea în tură! Victima este găsită cu o alcoolemie de 1,00 mg/‰ în timpul programului, compania e amendată că l-a lăsat așa pe traseu, dar I.T.M.-ul concluzionează că n-are nicio legătură cu decesul. Schrödinger ar fi invidios: angajatorul este simultan vinovat și complet nevinovat de încălcări, în funcție de pagina pe care o citești.

Să nu uităm de eroii din umbră clinicile de Medicina Muncii

Cu doar 22 de zile înainte ca omul să moară de o afecțiune cronică (ateroscleroză coronariană și ischemie acută), medicii i-au trântit mândri o ștampilă de „APT pentru lucru la înălțime și conducerea mașinii”. Cum să nu fii apt? În fabricile de ștampile pe bandă rulantă numite „Medicina Muncii”, probabil singurul test real este dacă poți ține un pix în mână ca să semnezi factura. Dacă ar fi existat măcar un EKG real, omul acesta ar fi fost pe tratament, nu mort în zăpadă. La final, cortina cade peste victimele colaterale–văduva și copiii orfani.  Prin ștampila ITM, care a declarat moartea ca fiind un banal „accident în afara muncii”, statul le-a luat familiei până și dreptul la asigurarea pentru accidente de muncă. Familia a fost exclusă din anchetă, nimeni nu i-a întrebat nimic. A murit soțul, a murit tatăl? Ghinion, era „în afara muncii”, chiar dacă a murit în delegație, la dispoziția corporației.  Există o reclamație, formulată cu disperare și curaj de un coleg al victimei, care este un rechizitoriu la adresa unui stat complice cu nepăsarea corporatistă. Nu e doar incompetență. Este rea-voință și mușamalizare pe față. Cât timp Ministerul Muncii, Avocatul Poporului și Parchetul tac, noi toți suntem doar niște dosare cu șina gata să fie clasate când vom pica morți la datorie (Porunca I–Eu sunt Dosarul cu Șină, Dumnezeul tău. Să nu ai alte sisteme de arhivare afară de mine).

Analiza procesului–verbal de cercetare nr. 10193/CSPIAADSSM/11.06.2026–întrebări și neconcordanțe din perspectiva unui salariat DEER

Documentul, citit cu atenție, conține tensiuni interne serioase. Le structurez pe categorii, cu trimiterile normative relevante.

1. Contradicția centrală–„nicio încălcare” (cap. k) vs. două sancțiuni contravenționale (cap. o)

Aceasta este neconcordanța cea mai vizibilă. La cap. k, comisia reține că decesul „a avut o cauză naturală, patologică… motiv pentru care nu se reține nicio încălcare a reglementărilor în domeniul securității și sănătății în muncă“. Însă la cap. m, n și o, aceeași comisie constată două încălcări ale Legii nr. 319/2006–art. 13 lit. f) (sancționată cu amendă de 8.000 lei) și art. 20 alin. (1)-(2) coroborat cu art. 81 din Normele metodologice (avertisment scris)–ambele constatate „cu ocazia prezentei cercetări, la nivelul angajatorului implicat în eveniment“. Logica implicită este că încălcările există, dar nu au legătură cauzală cu decesul. Numai că formularea de la cap. n leagă explicit răspunderea angajatorului de consumul de alcool al victimei („privind consumul băuturilor alcoolice… a victimei“). Un salariat este îndreptățit să întrebe: Dacă societatea ar fi aplicat propria Instrucțiune (pct. 2.2.3–2.2.6) și ar fi verificat starea lucrătorilor la prezentarea la program, la ora 07:00, victima ar fi intrat în teren? Raportul nu analizează deloc acest lanț cauzal contrafactual, deși obligația de la pct. 2.2.6 (conducătorii locurilor de muncă interzic accesul salariaților aflați într-o stare fizică ce nu permite îndeplinirea sarcinilor) exista tocmai pentru un asemenea scenariu.

2. Încadrarea ca „accident în afara muncii”–o motivare incompletă

Temeiul invocat este art. 5 lit. g) și art. 30 alin. (1) din Legea nr. 319/2006: accidentul de muncă presupune o „vătămare violentă a organismului“. Decesul fiind calificat medico-legal ca „neviolent” (insuficiență cardio-respiratorie acută pe fond de ateroscleroză coronariană), încadrarea are un suport legal formal. Dar:

• Nu se analizează contribuția condițiilor de muncă la declanșarea infarctului. Victima lucra în februarie, pe câmp, în zăpadă, în deplasare (delegație DEL-765), singură în autoturism, cu sarcina de a se deplasa între trei puncte de întâlnire. Jurisprudența română în materie nu este uniformă: instanțele au recunoscut, în anumite cauze, caracterul de accident de muncă al infarctului survenit în timpul serviciului, atunci când efortul fizic, frigul sau stresul profesional au constituit factor declanșator al unei patologii preexistente. Procesul-verbal tratează cauza „naturală, patologică, specifică constituției sale fizice” ca fiind complet „independentă” de muncă, fără nicio expertiză privind rolul expunerii la frig, al efortului sau al condițiilor de delegare. Victima a fost găsită „căzută în zăpadă, cu fața în jos”–raportul nu discută nici măcar dacă hipotermia a fost exclusă ca factor concurent.
• Directiva–cadru 89/391/CEE obligă angajatorul să asigure securitatea lucrătorilor „sub toate aspectele legate de muncă” (art. 5 alin. 1) și să adapteze evaluarea riscurilor inclusiv pentru grupurile sensibile (art. 15). Faptul că măsura nr. 3 din cap. s dispune tocmai revizuirea evaluării riscurilor „inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice” pentru postul de electrician de întreținere echivalează cu o recunoaștere implicită că evaluarea existentă era deficitară. Dacă evaluarea riscurilor era deficitară, afirmația de la cap. k („riscuri…identificate și evaluate la nivelul unității“) se subminează singură.

3. Aptitudinea medicală –„apt” cu trei săptămâni înainte de un infarct fatal

Fișa de aptitudine nr. 167691/28.01.2026 l-a declarat „apt” (muncă la înălțime, conduce mașina unității), iar la 19.02.2026 decedează prin ischemie miocardică acută pe fond de ateroscleroză coronariană–o patologie cronică, evolutivă, care nu apare în trei săptămâni. Întrebările legitime ale oricărui salariat:

• Examenul medical periodic (HG nr. 355/2007, fișele pentru electricieni, care includ EKG) a fost efectuat efectiv și complet, sau formal?
• Avizul psihologic și fișa de aptitudine reflectă o examinare reală?

Procesul-verbal nu conține nicio analiză a calității supravegherii medicale asigurate de medicul de medicina muncii–deși aceasta era o pistă evidentă de cercetare pentru un deces cardiac al unui lucrător declarat „apt”.

4. Alcoolemia–speculație în loc de expertiză

Comisia reține alcoolemia de 1,00 mg/‰ și „consideră” că victima a consumat alcool „fie în timpul programului de lucru, fie într-o cantitate ridicată, în ziua anterioară“. Aceasta este o supoziție alternativă, nu o constatare: Nu s-a dispus un calcul retroactiv al alcoolemiei (expertiză toxicologică de estimare a momentului consumului), deși distincția este esențială: consum în timpul programului–implică o abatere directă de supraveghere–sau consum în seara anterioară–pune problema controlului la intrarea în schimb. Nu se menționează nicio verificare a sursei alcoolului (declarații privind comportamentul victimei în dimineața respectivă, verificarea autoturismului etc.). Nimeni–nici șeful de tură, nici colegii–nu a sesizat vreun semn la ora 07:00. Atunci fie toți au declarat neadevărat, fie consumul a avut loc ulterior, singur, în mașină–ipoteză cu implicații complet diferite, pe care raportul nu o tranșează.

 5. Cronologia –goluri neexplicate

La ora 09h00, victima raportează telefonic șefului de tură că se află „în zona Lacu Turcului în curtea unui service“ (Anexa 15). De ce se afla mașina unității în curtea unui service? Era o oprire de serviciu sau una personală? Documentul nu clarifică– deși aspectul e direct relevant pentru reconstituirea ultimelor ore. Colegii sună între 09h30–10h00, fără răspuns. Evenimentul este plasat „în jurul orei 10h38″. Primul ajutor, apel 112, sosire poliție și cadre medicale–iar victima este preluată la UPU abia la ora 12h45. Distanța Balta Doamnei–Ploiești este de ordinul a 20–25 km. Un interval de peste două ore între producerea evenimentului și preluarea la spital ridică întrebări serioase despre lanțul de intervenție de urgență, pe care procesul-verbal nu le abordează deloc. Victima lucra practic ca lucrător izolat (singur, în teren, iarna, legătura exclusiv telefonică). Evaluarea riscurilor pentru lucrul izolat, procedura de verificare periodică a lucrătorului izolat (check-in la intervale), mijloacele de alarmare–nimic din toate acestea nu este examinat, deși art. 7 din Legea 319/2006 și art. 6 din Directiva 89/391/CEE impun adaptarea măsurilor la aceste riscuri.

 6. Instruirea SSM–nereguli care privesc pe toți salariații

 Constatarea de la cap. m pct. 2 este gravă dincolo de cazul individual: fișa de instruire individuală nu era semnată de lucrător și de instructor, nu conținea data și materialul predat, iar angajatorul a prezentat în schimb un „proces verbal instructaj periodic complex” colectiv. Orice salariat DEER poate întreba legitim:

• Fișa mea individuală de instruire este completată conform art. 81 din Normele metodologice, sau instruirea este documentată doar prin procese-verbale colective?
• Practica „PV complex” în locul fișei individuale este generalizată la nivel de sucursală/societate?
• Dacă documentarea instruirii este formală, ce garanție există că instruirea însăși este reală?

Merită observat și un detaliu tensionat: PV-ul de instructaj colectiv „poartă semnătura lucrătorilor instruiți, inclusiv a victimei“–iar fișa individuală nu. În contextul în care, în alte dosare, s-au ridicat probleme privind autenticitatea documentelor semnate, discrepanța dintre cele două documente ar merita verificată la sursă.

7. Consecințele încadrării și căile de atac

Încadrarea „în afara muncii” produce efecte patrimoniale directe (cap. r): evenimentul nu se înregistrează și nu se raportează la ITM Cluj și la Casa Județeană de Pensii Cluj. Familia pierde astfel prestațiile specifice asigurării pentru accidente de muncă (Legea nr. 346/2002): despăgubiri, pensie de urmaș în condiții mai favorabile etc. Din document nu rezultă că urmașii ar fi fost audiați sau informați în cursul cercetării, deși sunt persoanele cu interesul cel mai direct.

Căile disponibile pentru cei interesați (familie, dar și sindicatul sau reprezentanții lucrătorilor):

• contestarea încadrării caracterului evenimentului, pe calea contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004), împotriva procesului-verbal avizat de Inspecția Muncii;
• acțiune civilă în despăgubiri împotriva angajatorului (art. 253 Codul muncii, art. 1349, 1357–1358 Cod civil), în cadrul căreia instanța poate reexamina de sine stătător legătura dintre condițiile de muncă și deces, cu expertize medico-legale și de specialitate noi;
• sesizarea comitetului de securitate și sănătate în muncă (obligatoriu la o societate cu 6.307 angajați), care trebuie să analizeze evenimentul și măsurile dispuse.
• De notat, pentru echilibru. Metodologia statistică europeană ESAW (Regulamentul (UE) nr. 349/2011) exclude într-adevăr din statistica accidentelor de muncă decesele de cauză strict medicală – deci neraportarea statistică nu contravine per se dreptului UE. Problema nu este raportarea statistică, ci insuficiența analizei cauzale care stă la baza încadrării.

Sinteza întrebărilor pe care și le-ar pune orice salariat

• Dacă societatea este amendată pentru că nu a controlat disciplina privind alcoolul „a victimei”, cum poate același eveniment să nu aibă nicio legătură cu deficiențele SSM ale angajatorului?
• Cine și cum verifică efectiv, la intrarea în schimb, starea lucrătorilor – și de ce nu s-a verificat la 19.02.2026?
• Cum a fost declarat „apt”, cu EKG teoretic obligatoriu, un lucrător cu ateroscleroză coronariană fatală, cu 22 de zile înainte de deces?
• Ce proceduri există pentru lucrătorul izolat în teren, iarna, și de ce singura „măsură” era telefonul mobil?
• De ce a durat peste două ore până la preluarea la UPU?
• Fișele de instruire ale celorlalți salariați sunt în regulă, sau practica documentării colective e generalizată?
• Măsura nr. 4 (prelucrarea PV-ului cu întreg personalul, în 5 zile) a fost efectiv executată și consemnată în fișele individuale–sau tot printr-un „proces-verbal complex”?

Notă. Articolul Premiul pentru cinism-cum să omori un angajat și să te alegi cu o amendă cât un laptop

Corespondență de la Liviu-Cornel Popa, Arbitraj Ad-Hoc, Membru UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România), Senior Editor JB