Procura de la consulatele generale ale Romăniei din Franța (Paris, Marsilia, Strasbourg și Lyon) – cum îți rezolvi treburile din România fără să faci drumul—și de ce plătesc unii sute de euro pentru ceva ce costă doar 3€? – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor de cercetare (research professor) în Modelizare matematică și Matematici Aplicate în Științe Sociale (MASS – ramura socio-judiciară),  director și  redactor-șef  (francez) al Jurnalului Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Se vinde un apartament în Bacău, iar proprietarul lucrează de 8 ani în regiunea Lyon. Moare un unchi în Argeș și moștenitorul are copii mici la școală în Val-de-Marne. Un proces amânat de 3 ori cere prezența unei părți care nu-și poate lua o săptămână liberă din Paris. În toate aceste situații, soluția are un singur nume: procura. Iar în jurul ei s-a construit o mică industrie care le vinde românilor din Franța, la sute de euro, ceva ce statul român oferă gratuit.

Consulatele generale ale României în Franța (Paris, Marsilia, Strasbourg și Lyon) autentifică procuri prin care o persoană din România acționează în numele tău: cumpărarea sau vânzarea unui bun, efectuarea unor servicii, îndeplinirea unor proceduri administrative și judecătorești. Practic, aproape orice demers care cere semnătura ta la un ghișeu din țară. Un detaliu pe care puțini îl știu: nu e nevoie să fii cetățean român. Ambasada autentifică procuri și pentru cetățeni străini, cu două condiții—actul să producă efecte juridice pe teritoriul României și persoana să vorbească românește.

Două drumuri, nu unul. Aici e partea pe care majoritatea articolelor o ratează, iar ea schimbă complet calculul. Între România și Franța există o convenție de asistență juridică în materie civilă și comercială, ratificată prin Decretul nr. 77/1975. În baza ei, România acceptă și procurile autentificate la un notar francez, însoțite de traducerea legalizată de un traducător de limba franceză autorizat de Ministerul de Justiție român. Cu alte cuvinte, dacă locuiești la 400 de kilometri de cel mai apropiat consulat, nu ești obligat să faci drumul. Notarul din orașul tău e o variantă validă pentru majoritatea situațiilor. Tot din aceeași convenție decurge și a doua veste bună: documentele notariale și cele oficiale sunt scutite de formalitatea apostilei în relația România–Franța. Dacă cineva îți cere apostilă pentru un act notarial franco-român, sau se oferă să ți-o obțină contra cost, verifică de două ori ce plătești.

Excepția care schimbă totul–succesiunea. Convenția are o limită, iar ea cade exact peste cel mai frecvent motiv pentru care oamenii au nevoie de procură. Anumite tipuri de procuri au un regim special și nu intră sub acoperirea ei—iar exemplul dat explicit de reprezentanța diplomatică este procura de succesiune. Pentru moștenire, drumul la consulat rămâne obligatoriu. E o distincție care merită reținută, pentru că e fix invers decât intuiția: pentru vânzarea unui apartament poți merge la notarul francez, dar pentru dezbaterea succesiunii bunicii nu.

Cât costă, de fapt. Autentificarea procurilor și declarațiilor la consulat se face în regim de gratuitate. Nu e o promoție și nu e la discreția funcționarului: e efectul legii care a eliminat o serie de taxe și tarife, iar reprezentanțele o afișează ca atare. Singura sumă care apare este tariful de publicitate notarială de 3€, și doar pentru procurile cu incidență notarială—adică acelea care se înregistrează în registrele naționale notariale din România. Consulatul General de la Lyon o spune într-o singură frază: „Dacă procura are incidență notarială se va achita o taxă de 3€.” Ambasada de la Paris folosește aceeași formulare. Trei euro. Nu treizeci, nu trei sute. Aici e spațiul în care lucrează intermediarii. Nu mint spunând că „se plătește ceva”—chiar se plătește. Mint prin omisiune, lăsând impresia că suma e mare și procedura complicată. Un serviciu gratuit plus un tarif de 3€ devine, în oferta lor, „rezolvăm noi, contra cost”. Nimeni nu poate accelera o programare consulară contra cost, iar programarea în sine este gratuită și se face exclusiv pe eConsulat.

Ce pregătești înainte. Cererea se depune electronic, pe eConsulat, înainte de prezentarea la ghișeu. Reprezentanțele insistă asupra unui detaliu: tipul de procură trebuie selectat corect la completare, altfel cererea și programarea nu se validează.  La ghișeu, în ziua programării, ai nevoie de actul tău de identitate, valabil la data îndeplinirii actului notarial—pașaport românesc, buletin sau carte de identitate emise de autoritățile române, ori pașaport francez, după caz. Îți mai trebuie datele de identitate ale persoanei pe care o împuternicești: serie, număr, adresă, CNP, data eliberării și autoritatea emitentă; recomandarea oficială este să prezinți o copie a actului acesteia, ca să nu apară erori în redactare. Iar pentru anumite tipuri de procuri se cer documente justificative suplimentare: copia certificatului de deces pentru procura de succesiune, copia titlului de proprietate pentru o procură de vânzare sau donație. Un ultim amănunt practic, de la Lyon. Procurile și declarațiile sunt autentificate în ziua prezentării la sediu. Nu pleci acasă și revii peste două săptămâni.

Trei greșeli care te întorc de la ghișeu. Toate 3 apar din cerințele de mai sus, și toate se evită în cinci minute, acasă. Tipul de procură, selectat greșit în formularul online. Reprezentanțele atrag atenția explicit asupra acestui punct: dacă tipul nu e ales corect și cererea nu e finalizată, nici cererea, nici programarea nu se validează. Omul află asta abia când ajunge la ghișeu. Datele împuternicitului, luate din memorie. Ai nevoie de serie, număr, adresă, CNP, data eliberării și autoritatea emitentă—șase câmpuri, dintre care jumătate nu le știe nimeni pe de rost. O cifră greșită într-un CNP înseamnă un act de refăcut. Documentele justificative, lăsate acasă. Pentru procura de succesiune se cere copia certificatului de deces; pentru una de vânzare sau donație, copia titlului de proprietate. Sunt exact situațiile în care omul face cel mai lung drum și are cel mai mult de pierdut dacă se întoarce cu mâna goală.

Ce merită reținut. Dacă ai de rezolvat ceva în România și nu poți ajunge acolo, ordinea întrebărilor e simplă. Întâi, e vorba de succesiune? Dacă da, mergi la consulat. Dacă nu, poți alege între consulat și notarul francez, în funcție de ce e mai aproape. În ambele cazuri nu ai nevoie de apostilă. Iar costul, la consulat, este zero sau 3€. Restul e programare pe eConsulat și puțină atenție la documentele persoanei împuternicite.

Notă. Toate informațiile au fost verificate pe 7 septembrie 2026, direct pe paginile oficiale ale reprezentanțelor diplomatice ale României în Franța: Ambasada României în Republica Franceză, secțiunea „Acte notariale”—gratuitatea autentificării, tariful de 3€, Convenția ratificată prin Decretul nr. 77/1975 (B. Of. nr. 79/22.07.1975), scutirea de apostilă, excepția procurilor de succesiune, documentele necesare, etc., Consulatul General al României la Lyon— autentificarea în ziua prezentării și tariful de 3€. De mare utilitate poate fi și Ghidul extins, pe fiecare tip de act și pe fiecare consulat din Franța

Articol asociat

Dobândirea de documente de stare civilă românești la consulatele franceze pentru Diaspora Română (conform legislației în vigoare din 2026) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

România pe primul loc în ponderea testelor în FTTH printre țările cu suprafață comparabilă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Chloé Jacquet (Head of Marketing nPerf SAS, Lyon – France)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul românilor încarcerați pentru crime sexuale și proxenetism în centrele de detenție din Franța (Châteauroux, Besançon, Aix-Marseille-Provence Métropole/Métropole Nice Côte d’Azur) și în Spania (Lleida), adepți ai „Triunghiul amoros familial (conjugal)” – o crimă sexuală deosebit de gravă și pedepsită foarte sever

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat de Tribunalul Judiciar Bobigny (Departamentul Seine – Saint Denis, MGP – Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)