Acasă Dezvoltare Personala Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj...

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca): „Meseria de romglez, brățară de aur”…

Minunata neo-limbă înlocuiește tot mai multe meserii autohtone cu „gioburi” ne-românești. Pentru că însuși cuvântul job (pronunțat giob) a devenit un anglicism frecventabil, el este utilizat peste tot unde romglezii cred că este sinonim cu loc de muncă. Astfel, în loc de a-ți depune autobiografia pentru un serviciu, aplici la un job (cu varianta online: aplică job aici!) cu un sivi.

Deși în engleză job însemna inițial un loc de muncă dezgustător, o sarcină de serviciu neplăcută sau activitate minoră, fără importanță, azi romglezii spun „am un job bun”, și „merg la job” fericiți.

Așa că „joburile viitorului”, după cum ne spune un articol, vor fi din zona „IT-ului”. Desigur, nu doar „aitiul” este jobizat.
Un alt cuvânt la auzul căruia mi se strânge limba-n gură, de fapt un împrumut odios, este „contractorul”.
Exemplul e în altă știre care ne anunță: „Contractorii privați care au luat miliarde de dolari de la guvernul american”.
Pentru că în română avem cuvântul contract, oricine încheie contracte pare să fie în mod firesc un „contractor”.
Deși, pe baza aceleiași logici, și un mușchi care se contractă e contractor.
Confuzia romglezilor vine din faptul că în engleză „contractor” înseamnă furnizor.
Așadar „contractorii” militari la care se referă jurnaliștii romgleziți sunt furnizorii de armament și alte materiale de război.
Romgleza înghite tot ce găsește, aidoma unui șarpe boa constrictor.
Spre deosebire de acesta, bourul constructor e o specie autohtonă a romglezilor care inventează mereu cuvinte noi cum e constructorul (cu accent pe al doilea o, ca și contractorul).  Astfel aflăm că firma Airbus e „constructor european”.
Numai că doar în engleză „constructor” este și cel care asamblează prin combinare diverse părți componente (sinonim cu assembler).
În română constructorul este o persoană care construiește o construcție, nu orice producător de echipamente.
Pentru că ziaristul romglez nu știe formula corectă, aceea de fabricant european al avioanelor, el înghite constructorul fără să simtă nicio contracție lingvistică.
Asfel contractarea bolilor de limbă devine firească, iar vorbirea curentă ne constrânge să acceptăm construcții aberante.
Doru Pop este profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002, și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale. A fost bursier Fulbright și Ron Brown în 1995-96 respectiv 2000, și a predat cursuri de film românesc și european la Bard College din New York în 2012 și visiting professor la Universitatea Columbus, Georgia în 2017. Cea mai recentă carte este Romanian New Wave Cinema (McFarland, 2014).

 

Transparente din 29 decembrie 2021. Moderator si realizator: Ovidiu Pecican Invitat: profesorul Doru Pop de la Facultatea de Teatru si Film, UBB Cluj-Napoca. Producător: Laura Pasca

Notă. A se vedea și articolele asociate

Profesorul Doru Pop de la Universitatea Babeș – Bolyai (UBB): „Adversus Anglikon sau Ponegrirea unei limbi oximoronice”!

Profesorul Doru Pop, „Cercetați orice, nu (mai) cercetați!”

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca): „Romgleza culinară, ediție limitată”…

Nota redacției

Articolul precedent„Gemoterapia” sau cum să fii sănătos cu ajutorul remediilor vegetale
Articolul următorBucurești: Cartierul Titulescu – Doctor Felix, veșnica încorsetare a pietonilor (Coresponden[ de la Marius Nicholas Diaconescu, București)
Fizician teoretician și matematician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.