■ 20:15–start proiecție filmul documentar La Cota 10.000 (durată: 44 minute)
■21:00–discuții libere cu echipa de producție, personajele din film, partenerii evenimentului
■22:00 – final eveniment
Producer: Radu Restivan
Associate producer: Florin Ivan
Imagine: Radu Restivan, Adrian Crapciu, Denisa Dragomir
Operator dronă: Radu Restivan
Productions assistants: Cătălin Preda, Ana-Maria Mîndruță
Video edit & color grading: Dan Petru
360 video edit: Bogdan Trestianu
Muzică: Alexandru Suciu
Copywriter: Ionuț Pașolea
Art director: Șerban Chițu
Alergători: Denisa Dragomir, Petronela Tabalae, Eduardo Gomes, Bogdan Ioniță, Radu Restivan, Ciprian Tiron
Team support: Larisa Radu, Dorin Georgescu
Traducere și subtitrări
Karina Kraft și Horia Vasilief (engleză), Radu Restivan (spaniolă)
■ Pe 25 august 2022, Fundația Regală Margareta a României organizează o dezbatere publică privind dezvoltarea sectoarelor culturale și creative din România, care reunește 10 stakeholderi, specialiști sau agenți culturali implicați în instituții sau acțiuni culturale–ora 17h00, la Elite Art Gallery.
■ La Sighișoara are loc Festivalul Intercultural Sighişoara „ProEtnica”, ajuns la la ediţia a XVIII-a, se va relua în perioada 25–28 august, după ce a fost întrerupt timp de doi ani pe fondul situaţiei pandemice. Vor fi prezente ansambluri folclorice reprezentative pentru cele 20 de comunităţi etnice din România. Sunt programate simpozioane şi întâlniri cu scriitori de literatură în limba maternă. Festivalul este organizat în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României și cu Consiliul Județean Mureș. La festival sunt așteptați 600 de reprezentanți ai celor 20 de minorități naţionale din România, organizaţii care facilitează dialogul intercultural, mass-media și peste 10.000 de spectatori. Programul artistic cuprinde 60 de spectacole de dans și muzică tradiționale susținute de ansambluri ale minorităţilor naţionale, care pot fi urmărite pe scena în Piața Cetății. Totodată, în „Salonul literar”, 4 scriitori ai minorităţilor naţionale îşi vor prezenta creațiile
„Agora dialogului intercultural” cuprinde 9 prelegeri, mese rotunde sau simpozioane, iar în secțiunea de workshopuri publicul este invitat sa participe activ la 3 ateliere Programul reunește, de asemenea, 4 expoziții de artă si de fotografie cu 4 standuri de prezentare ale minorităților naționale si ale altor oganizații etno-culturale
■ Din programul zilei
- ora 17h00 – Deschiderea oficială – pe scena din Piaţa Cetăţii
- ora 17:30 – Conferinţă de presă – la Sala Barocă a Primăriei
- ora 18:00 – Dezbaterea panel „Promovarea păcii prin nediscriminare şi solidaritate în context de criză” – la Sala Barocă a Primăriei
Notă. Filmul documentar „Adela și Agnetha”, realizat de colegul nostru, Geo Scripcariu (Strategy Director al Jurnalul Bucureştiului), care prezintă povestea excepțională a familiilor mixte de sași și țigani și sudul podișului Transilvaniei, a fost prezentat la acest festival.
Info Brașov. Filmul documentar antropologic „Adela și Agnetha”, care face o incursiune în viață a două familii mixte de săși și țigani din podișul Transilvaniei, a fost proiectat în week-end, la filarmonica Banatul din Timișoara, în cadrul celei de-a două ediții a Festivalului Internațional de Artă Țigănească IRAF 2008, intitulat în acest an „Mishto”. „Adela și Agnetha” este povestea a două femei puternice dintr-un sat din podișul Transilvaniei.
Filmul, realizat de Geo Scripcariu (Strategy Director al Jurnalul Bucureştiului), merge pe urmele familiilor de săși și țigani din Ardeal și prezintă alternativ două familii din satul Merghindeal, situat aproape de orașul Agnita. Adela este soția țigancă a unui sas, și Agnetha, soția săsoaică a unui țigan. Nu este o telenovelă, este studiu antropologic etnico-cultural transformat într-un film documentar.
De la o călătorie cu rucsacul în spate prin Ardeal să nu te aștepți doar la peisaje de vis. Geo Scripcariu, călătorul din povestea noastră, a făcut o descoperire antropologică greu de imaginat. Undeva, în inima țării, sășii și țiganii nu numai că sunt vecini, dar au împreună și copii. Fapte care în limbajul științific al autorului au denumirea de „Supraviețuire și sincretism în Podișul Transilvaniei. Familii mixte de săși și țigani”. În alt plan, Adela & Agnetha, personajele unui film documentar, studiu de caz venit să ilustreze teoria.
După căderea cortinei de fier majoritatea sășilor din Transilvania au emigrat în Germania. Deși în urmă cu doar câteva decenii sășii se căsătoreau aproape exclusiv doar între ei, cei foarte puțini care au rămas au început să ia considerare inclusiv căsătoria cu țigănci. Țiganii corturari pe de altă parte sunt la fel de sectari precum erau odinioară sășii. Ei nu acceptă incuscriri cu alte etnii și riscă o consagvinizare similară cu cea a saxonilor de odinioară. În Merghideal mai sunt doar 7 săși, și o singură familie „pură” saxonă. Hilde, face parte din această familie și este comentatoarea avizată al schimbărilor — cândva imposibile — din țesătură etnică și confesională a locului în care s-a născut.
Cercetător, regizor și producător, Geo Scripcariu ne-a mărturisit că toate familiile de acest gen au povești ieșite din comun. Țiganii se duc în strainate la cerșit, vin cu bani și cumpără casele și pam?nturile sășilor. Sasoaicele v?nd miere și ouă pentru a-și ajută copiii să-și cumpere case în Germania. Două acte rupte parcă dintr-o piesă de teatru. Însă, depășirea tuturor diferențelor culturale și lingvistice abrupte sunt realități care depășesc limitele curajului. Familiile mixte sunt întemeiate în mare parte cu țigănci „de casă” sau „de mătase”, mai emanicipate, din familii cândva nomade, care au ajuns să servească înainte de război pe lângă gospodăriile săsești. Adela provine dintr-o astfel de familie. Soțul Agnethei însă, este un fost caldarar ajuns muncitor necalificat în Sibiu odată cu industrializarea forțată impusă de regimul comunist.
Geo Scripcariu, regizorul și producătorul filmului a descoperit cu totul întâmplător prima familie de acest fel în toamna anului 2000 pe când făcea o călătorie cu autostopul de la Sighișoara la Mănăstirea Sâmbătă. Recent, urmând un master în Managementul Bunurilor Culturale, Geo și-a ales că tema de dizertație „Supraviețuire și sincretism în podișul Transilvaniei. Familii mixte de săși și țigani”, plecând de la premisa că dacă există cel puțîn o asemenea familie ar putea să mai fie și altele. Într-adevăr cercetarea a arătat că sunt câteva sute, poate peste o mie, de astfel de familli la scară întregii Transilvanii. Familiile de acest gen ne învață ce este cu adevărat viață aspră, expusă tuturor dificultăților, care provin nu doar din diferențele culturale și lingvistice, ci și din nașterea, creșterea și traiul cu mulți copiii, și nu în ultimul rând datorate oprobriului comunității dominante (până acum câteva decenii mai mult săsești).
Poveștile de viață din film sunt consecințe târzii și neașteptate ale unui fenomen de migrare început acum aproape o mie de ani, odată cu venirea sășilor din Franconia (de undeva din apropierea Luxemburgului) în Transilvania, și trei secole mai târziu prin cea a țiganilor, plecați chiar mai devreme din provincia Sindh, situată în Pakistanul de azi. Filmul „Adela & Agnetha” a fost selecționat și proiectat deja la Constanța, în urmă cu mai puțîn de o luna, la Festivalul Internațional al Producătorilor Independenți IPIF 2008 și a primit comentarii elogioase.
Filmul documentar „Adela și Agnetha” va fi proiectat, în această seară, începând cu ora 17.00, în cadrul Festivalului Internațional al Producătorilor de Film Independenți (IPIFF). Pelicula, regizată de Geo Scripcariu, prezintă povestea a două femei puternice dintr-un sat din Podișul Transilvaniei. Ambele protagoniste fac parte dintr-o familie mixtă. Agnetha, este săsoaică, iar soțul ei este de etnie rromă. Fost caldarar, acesta ajunge să muncească în Sibiu odată cu industrializarea impusă de regimul comunist. În cazul Adelei, situația este exact invers. Ea face parte din familiile de rromi, cândva nomade, care lucrau pe lângă gospodăriile săsești. Geo Scripcariu a fost inspirat de acest mod de viață, în toamna anului 2000, după ce făcuse autostopul în Sighișoara. Impresionat, și-a ales drept tema de dizertație pentru masterat „Supraviețuire și sincretism în podișul Transilvaniei. Familii mixte de săși și țigani”. A plecat de la ideea că, dacă există un astfel de exemplu, sigur va găși și altele. Într-adevăr, cercetarea a arătat că sunt câteva sute de familii mixte și fiecare are povestea ei. Regizorul și producătorul documentarului antropologic a ales să prezinte două dintre acestea și dificultățile prin care trec protagonistele din cauza diferențelor etnice.
Bibliografie selectivă
- „Adela si Agnetha”, pe scena Cinematografului in aer liber din Biertan
- Documentarul „Adela si Agnetha” la IPIFF 2008
- „Adela si Agnetha”, miine la IPIFF. Astazi, povestea
- „Adela and Agnetha”/„Adela si Agnetha”
- Seara de film la ICR: „Adela si Agnetha”
- Premiile Gopo. Filme eligibile 2009
- Adela şi Agnetha la Mishto – International Romani Art Festival 2008 (Comunicat de presă, Adela şi Agnetha la Mishto – International Romani Art Festival 2008)
Articol asociat
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
[…] Proiecție de filme documentare. „La Cota 10.000” (Cinema Muzeul Țăranului, produs de Radu Res… […]
[…] Proiecție de filme documentare. „La Cota 10.000” (Cinema Muzeul Țăranului, produs de Radu Res… […]