Acasă Rețete culinare celebre Se apropie crăciunul. „Purcelul de lapte” – o rețetă țărănească și alta...

Se apropie crăciunul. „Purcelul de lapte” – o rețetă țărănească și alta de la Palatul Regal (de la corespondentul nostru Simona – Nicoleta Lazăr, poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

În vreme ce căutam idei pentru meniul de Crăciun – oscilând între rețete și tradiții pur românești, din chiar inima țării, și protocolul meselor de sărbătoare dintr-un mediu princiar, precum cel de la Palatul Cotroceni, de la începutul secolului al XX-lea -, am întâlnit referiri la „purcelul de lapte”. Am răsfoit cărți și notițe vechi de reporter, căci un gând nu mi-a dat pace și-am încercat să găsesc și-o rețeta rurală (frustă și apetisantă) și una demnă de un rege. Dar cum nu e simplu deloc să-l prepari, mai bine încep să va scriu rețetele.

Rețeta No. 1), dintr-un sat din Carpați
Prin satele din Carpați, purcelul mai întâi „se grijește că un copil” – adică se spală, se sărează, se presară cu piper, se unge cu unt și osânză (că-i da și mai multă frăgezime) și se pune într-o tavă mai mărișoară, unsă cu unt și în care s-au pus crenguțe de brad proaspete, să-i dea parfum de sărbătoare. Se toarnă deasupra apă în care s-a dizolvat o mâna de drojdie și borș fierbinte. Se lasă în cuptor la foc mic și din când în când se stropește cu sosul din tavă, iar când e carnea moale și începe a se rumeni, se mai toarnă un pahar cu vin, un păhăruț cu țuică de prună. Către sfârșit se pune un măr roșu în gură purcelului și se mai lasă în cuptor numai până ce față mărului începe a se zbarci.

Rețeta No. 2), de la Palatul Regal
Ei, și dacă asta se mănâncă în satul românesc, hai să vedem cum se pregătea purcelul de lapte la Curtea Regală (în vremea bunului Rege Carol I).
Se freacă mai întâi interiorul purcelului cu o mâna de ierburi aromate și mărunțite (tarhon, busuioc, cimbru, pătrunjel, asmățui). Se pregătește o umplutură din ficatul purcelului (după ce s-a scos fierea), puțînă slănină, jambon fum…, trufe, ciuperci, salvie tocată, alte ierburi aromate mărunțite, sare, piper. Se toacă totul foarte mărunt, se mai adaugă puțînă grăsime de gașcă, miez de pâine, ouă bătute, un păhărel cu șampanie. Se amestecă totul, apoi se umple purcelul cu această farsă. Se strânge foarte bine purcelul, se leagă, se unge cu ulei de măsline și se pune pe frigare sau în cuptor, turnând din când în când deasupra din sucul pe care îl lasă. La sfârșit, se pune purcelul pe un platou. Se degreseaza zeamă rămasă cu puțîn vin alb sau și cu zeamă de carne (supă) și se servește alături, în sosiera.

Fie că alegeți o rețeta ori altă, un lucru este sigur: purcelul de lapte e o mâncare delicioasă, potrivită pentru masă de Crăciun.

Simona Nicoleta Lazăr (poet, prozator, editor și jurnalist), membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZP) și a Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR).

Articole asociate

Édith Piaf, Gilbert Bécaud, Georges Brassens… și 10 duzini de stridii de Arcachon (Corespondență de la Simona – Nicoleta Lazăr, poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Rețetele celebre ale soției lui Darwin (Plăcinta cu carne de viţel, Supa din satul Betley, Curry, Tocana de spanac, Nuci murate, Supa Wiesbaden, etc. Corespondență de la Simona – Nicoleta Lazăr (poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

O raţă fandosită şi un bou la modă…(Corespondență de la Simona – Nicoleta Lazăr, poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

O cină la Palatul de la Elysée. Monarhii României şi preşedinţii Franţei (Corespondență de la Simona – Nicoleta Lazăr, poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Notă. Alte articole ale autoarei Simona Lazăr în Jurnalul Bucureştiului

Cu Simona-Nicoleta Lazăr (poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului la Biblioteca Centrului Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia.

Nota redacției

Articolul precedentDistincții fundamentale care îți permit să accelerezi dezvoltarea personală în viața ta
Articolul următorLipsa medicamentelor din Farmacii îi determină pe români să le cumpere din străinătate (în special, din Germania, prin intermediul farmaciei online Eumed)
Fizician teoretician și matematician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.