Randstad România Workmonitor 2025 – Siguranța locului de muncă și echilibrul în viață mai importante decât salariul, pentru români – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Peste jumătate din angajați și-au dat demisia din cauza mediului toxic

• Siguranța locului de muncă și echilibrul viață profesională-viață personală au depășit salariul ca principal factor motivațional
• Peste jumătate dintre angajații români au renunțat la un loc de muncă din cauza mediului toxic
• Aproximativ jumătate dintre reprezentanții Generației Z și 21% dintre Baby Boomers au primit mai multe beneficii (concediu anual, asistență medicală, pensie) în ultimele șase luni
• Sentimentul de apartenență la o comunitate și oportunitățile de dezvoltare, factori importanți de retenție a angajaților

Pentru prima dată în istoria sa, studiul Randstad România Workmonitor relevă că, în acest an, siguranța locului de muncă și echilibrul viață profesională–viață personală sunt considerate mai importante decât salariul (88% și 86% față de 84%) de către angajații români, preferință care se manifestă peste media globală. Realizat de Randstad Romania, lider în domeniul serviciilor de resurse umane, studiul identifică un nou standard al locului de muncă: talentele prioritizează personalizarea condițiilor de lucru, comunitatea și dezvoltarea competențelor pentru viitor, iar angajatorii trebuie să fie pregătiți să răspundă acestor schimbări.

„Locul de muncă evoluează, iar angajații români sunt tot mai hotărâți în afirmarea așteptărilor pe care le au–nu mai caută doar un job, ci un mediu în care să se simtă în siguranță, apreciați și motivați să se dezvolte. Companiile pregătite pentru viitor depășesc modelele de muncă tranzacționale și adoptă o cultură bazată pe flexibilitate, apartenență și dezvoltare continuă. Succesul va aparține organizațiilor care văd talentele nu numai ca pe o forță de muncă, ci ca pe o comunitate–una care se dezvoltă atunci când încrederea, scopul și oportunitatea se regăsesc în spațiul profesional”, spune Ionuț Huzu, Director Comercial Randstad Romania.

Când așteptările lor nu sunt îndeplinite, mulți angajați au început să ia atitudine: 45% declară că militează activ pentru condiții mai bune de muncă. În ultimele șase luni, respondenții au beneficiat de o creștere a beneficiilor din pachetul salarial, precum zile de concediu suplimentare, asistență medicală și pensie. Această evoluție a avut loc în procente diferite pentru Generația Z (46%) față de Baby Boomers (21%), conform respondenților. Cca 51% din români (comparativ cu 44% la nivel global) au demisionat la un moment dat din cauza unui mediu toxic, procent în creștere față de anul trecut. Mai mult de jumătate din Mileniali și din Generația Z spun că sunt gata să renunțe la job dacă nu sunt mulțumiți de condițiile de muncă. Din punct de vedere al sectorului de activitate, această tendință se manifestă cel mai mult în IT & Telecomunicații și în rândul muncitorilor din producție.

Talentele își doresc și alinierea așteptărilor lor legate de flexibilitatea la locul de muncă cu oferta angajatorilor legată de acest aspect. Lipsa acesteia a fost cauza demisiei pentru aproape o treime (31%) dintre angajați, în ultima perioadă. Angajații mai tineri beneficiază într-un procent mai mare de acest avantaj, aproape jumătate dintre reprezentanții Generația Z declarând că, în ultimele șase luni, li s-a oferit mai multă flexibilitate în ceea ce privește locația de unde pot lucra, comparativ cu doar 15% dintre Baby Boomers. Respondenții afirmă că nu ar accepta un loc de muncă dacă acesta nu ar oferi flexibilitate privind programul de lucru (52% față de 47% la nivel global) și locul de desfășurare a activității (41% față de 39% la nivel global). Dacă nu ar exista nevoia de a câștiga bani, 53% dintre reprezentanții Generația Z (51% la nivel global) și 23% dintre Baby Boomers (38% la nivel global) ar alege să nu lucreze deloc.

• Cca74% dintre angajați consideră că managerul lor are încredere în ei să lucreze independent, cel mai ridicat procent fiind înregistrat în sectorul științelor vieții & farmaceutic (100%), urmat de transport & logistică (88%), în vreme ce cel mai scăzut procent se întâlnește în agricultură (57%). Aproximativ două treimi dintre angajați ar avea mai multă încredere în angajatorul lor dacă li s-ar oferi beneficii personalizate (ex: program flexibil, locație flexibilă, intensitate flexibilă a volumului de lucru).
• Ccca 56% ar renunța la job dacă nu s-ar simți parte dintr-o comunitate

În 2025, lipsa sentimentului de apartenență devine un motiv mai puternic de demisie decât lipsa oportunităților de învățare și dezvoltare. Peste jumătate dintre români sunt dispuși să renunțe la job dacă nu se simt parte dintr-o comunitate – o nevoie în creștere semnificativă față de anul trecut. 89% dintre angajați afirmă că performează mai bine atunci când simt o conexiune cu colegii lor, iar un procent similar consideră că apartenența la o comunitate, la locul de muncă, este esențială pentru sănătatea lor mentală și starea generală de bine. Mai mult, 90% dintre respondenți își doresc ca locul lor de muncă să le ofere sentimentul de comunitate, subliniind necesitatea unui mediu de lucru incluziv și colaborativ. Unii angajați pun chiar pe plan secund salariul, după comunitate, ca importanță, o treime din aceștia declarând că nu ar avea nimic împotrivă să câștige mai puțini bani dacă ar avea prieteni buni la serviciu, dacă locul lor de muncă ar contribui mai mult la viața lor socială și ar simți că jobul lor aduce o contribuție la societate/lume. În opinia respondenților, sectorul serviciilor financiare încurajează cel mai mult sentimentul de comunitate la locul de muncă, urmat de transport & logistică, inginerie și producție.

Talentele își doresc ca organizația unde lucrează să fie în acord cu valorile și preferințele lor; 33% spun că au renunțat la un loc de muncă din cauza lipsei de încredere în conducere, iar 58% ar renunța la job dacă nu s-ar înțelege cu managerul lor. Aproape jumătate dintre aceștia nu ar accepta o ofertă de lucru într-o companie care nu împărtășește valorile lor sociale și de mediu, preferință în creștere cu peste 26% comparativ cu 2024. Un procent similar a luat în considerare să își dea demisia din cauza poziției angajatorului față de aspecte politice.

• Ccca 46% ar demisiona de la un loc de muncă unde nu au oportunități de învățare

Într-un peisaj profesional aflat într-o continuă schimbare, oportunitățile de învățare și dezvoltare au devenit factori decisivi în alegerea și păstrarea locului de muncă. 46% dintre angajați ar demisiona dacă nu ar avea acces la programe de dezvoltare profesională, care să îi susțină în viitor, în cariera lor, subliniind importanța participării la cursuri și la programe menite să le îmbunătățească abilitățile. Cca 67% dintre angajați apreciază că angajatorul lor îi sprijină în dezvoltarea competențelor pentru viitor, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale, iar 74% se simt pregătiți să utilizeze tehnologii avansate în rolurile lor profesionale.

IT și alfabetizarea tehnologică reprezintă cea mai căutată oportunitate de învățare și dezvoltare (35%), urmată de inteligența artificială (32%) și abilități de comunicare și prezentare (29%). Totodată, cererea pentru abilități fundamentale, cum ar fi învățarea continuă, reziliența, empatia și judecata etică, a crescut cu 81%. Responsabilitatea față de dezvoltarea profesională este considerată un efort comun între angajatori și angajați. Ccca 37% consideră că angajatorii ar trebui să ofere programe de perfecționare, în timp ce 40% cred că este responsabilitatea angajatului să își actualizeze abilitățile în conformitate cu progresele tehnologice. Acest lucru subliniază necesitatea unor parteneriate puternice între organizații și angajați pentru a asigura succesul pe termen lung într-un piață a muncii în continuă schimbare. În ciuda acestei cereri, mai mult de o treime din talente nu primesc astfel de oportunități de formare din partea angajatorilor lor. În completare, datele Randstad legate de angajatori arată că doar 9% dintre companii oferă programe de coaching accesibile tuturor angajaților.

Notă. Randstad este cea mai mare companie de talente din lume și partenerul preferat al clienților. Compania se angajeză să ofere oportunități echitabile oamenilor din toate mediile și să îi ajută să rămână relevanți în lumea muncii, aflată în schimbare rapidă. Are o înțelegere profundă a pieței muncii și ajută clienții să creeze forța de muncă de înaltă calitate, diversă și agilă de care au nevoie pentru a reuși. Cei 40.000 de angajați ai companiei din întreaga lume au un impact pozitiv asupra societății, ajutând oamenii să-și realizeze adevăratul potențial pe tot parcursul vieții lor profesionale. Randstad a fost fondată în 1960 și are sediul central în Diemen, Olanda. În 2023, în cele 39 de piețe ale acesteia a ajutat 2 milioane de talente să își găsească un loc de muncă unde să se simtă bine și a generat venituri de 25,4 Md€. Randstad N.V. este listată la Euronext Amsterdam. Randstad România are prezență în București, Slatina, Sibiu, Brașov și Timișoara, deservind companii care caută un partener de HR cu perspective aprofundate asupra pieței, instrumente apreciate la nivel mondial și expertiză locală, pentru nevoile lor privind forța de muncă, de la recrutare la muncă temporară, mobilitate internațională, outsourcing, programe de dezvoltare, outplacement, consultanță. Cu o echipă entuziastă de peste 100 de profesioniști și peste 2.500 de angajări pe an, Randstad România contribuie la nivel local, de peste 8 ani, la evoluția pieței muncii. Randstad Workmonitor 2025 reunește opiniile a 26.778 de persoane active pe piața muncii din 35 de piețe din Europa, Asia-Pacific și America de Nord, colectate în perioada 7 octombrie 2024 și 6 noiembrie 2024. Ediția românească a studiului a fost realizată online, pe un eșantion de 500 de angajați cu vârste între 18 și 67 de ani. Pentru acest studiu, Randstad a colaborat cu Evalueserve, firmă globală de cercetare și analiză.

Articole asociate

Studiu Randstad Romania HR Trends 2025 – Salarii mai mari cu 6-10% pentru angajații români, în 2025 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Studiu Randstad Romania HR Trends 2024 – Cca 1/3 din companii vor crește salariile cu 6-10% dar Intențiile de angajare în departamentele de IT au scăzut de la 46%, în 2023, la 27%, în 2024

Notă. Alte articole despre Rondstad în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului